FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI :: VIETI STINSE

Trimis: 28/10/2011 14:06

Viata este un dar frumos, pur, uneori de neinteles. Sa-l sfarami este dureros, sa traiesti frumos insa e sublim, inaltator. Iar oamenii se avinta cu viteza in a sfarma acest dar sau al inalta, printr-o viata innobilatoare, cucerita de frumosul absolut. Eu m-am nascut intr-o familie care traia foarte putin in măsură religioasa a vietii. Insa foarte mult in cea profana, cind primii licari de inteligenta si ratiune au inceput s-a se dezvolte in mine, am inceput sa cercetez societatea in care m-am nascut. Parintii mei, si in special tatal meu care in primii ani ai vietii mele a avut o mare influenta asupra mea.

La inceput totul mi se parea minunat, din famillie si din mediul inconjurator intelesesem ca a trai inseamna a fi fericit, ca viata sau miezul vietii e de fapt fericirea deplina. Binenteles ca totul, absolut totul, il intelesesem la nivelul copilariei si mai tirziu al adolescentei. Poate ca cineva imi va spune tu pe ce planeta traiesti? Nu vezi ca viata e durere si in final moartea? Eu nu contrazic astfel de afirmatii care sint extrem reale. Dar vreau sa spun ca in contextul suferintei umane, fericirea personala este posibila. Voi explica in aceasta povestire acest paradox dar nu vreau sa incep cu cuprinsul si nici cu incheierea. Ma voi canaliza pe firul insemnarilor mele ce are in centru o familie, niste oameni care dintr-un anumit punct de vedere au fost teribil de deosebiti si inzestrati cu mari talente si daruri. I-am cunoscut de aproximativ in primele etape ale vietii mele: copilaria, adolescenta si tineretea. Am studiat vietile lor si totusi ceva nu am putut sa inteleg, e ca si cum admiri ceva, sa zicem o mare capodopera de arta ce fascineaza ceva, intelegi dar in acelasi timp esti constient ca ceva mult mai adânc iti scapa. Asta poate din lipsa cunostintei, sau a limitei unor capacitati nedezvoltate, dar e uimitor, imbucurator as zice ca si capacitatile pot totusi sa fie dezvoltate. Asa s-a intamplat si cu mine cind am studiat istoria lor, o istorie reala, ceva din esenta a ceea ce sa intimplat cu ei. Imi scapa, si nici chiar acum nu pricep in totalitate istoria lor, dar am speranta ca cei ce o vor citi vor patrunde mai adinc decit am facut-o eu.

Aceasta familie era compusa din trei persoane: tata, mama, si un baiat. Mai tirziu am aflat ca era tatal lui vitreg, se chema Vasile, era un barbat as zice îndeajuns de prezentabil, de meserie fochist, brunet, de inaltime mijlocie, cu ochii caprui, plini de dorinta de a trai, de a lua in plin viata. A fi un cetatean de onoare in tara sa, un om crescut si educat in regimul comunist si totusi nelasindu-se educat si transformat de ideile si spiritul comunist. Facand toate acestea ca si cum ar fi in trup si suflet de partea comunismului. Asa faceau multi pe atunci iar in realitate gaseau satisfactii in munca lor, in familie, in femeia iubita. Interesant este ca astfel de oameni traiau in lumea lor, fiecare sub dominatia comunismului, in timp ce comunistii isi desfasurau sloganurile lor fraternale de suprafata, iar in subterana atacau, loveau, distrugeau. In primul rind intelectualii, cei fini ce puteau reanima masele pe alte piste morale si sociale. Sotia lui se numea Marina, era prietena mamei mele lucrau impreuna la restaurant, era suficient de frumoasa as zice, o femeie inalta bruneta, cu ochii mari expresivi plini de un neastimpar senzual, fata expresiva ce radia o puternica nuanta femenina. Era amanta sefului de restaurant si nu numai al lui, avea si alti prieteni sau mai bine zis amanti ascunsi. Era pe atunci o adevarata sodoma in miniatura in lumea aceasta a restaurantelor, a barurilor. In distinct dupa moartea tatalui meu la noi in casa se faceau petreceri, si asa am putut sa cunosc barbati si soții ce traiau si munceau in aceasta lume, axata atit de tare pe erotism si consumarea bauturilor alcoolice. Ma impresiona faptul ca se simteau atit de bine in aceasta lume a lor, aveau o unitate perfecta mincau, beau, dansau, apoi urmau aventurile amoroase, ascunse. La inceput, nu-mi placea lumea lor cu atita zgomot, muzica, dans, bautura si atita minciuna, uneori lucrurile se puneau rau de tot adica violenta isi facea aparitia.
Imi amintesc de o seară cred ca era trecut de ora 12 beau, vorbeau tare, rideau, eu eram intr-o camera alaturata cind ma trezeam, cind atipeam, apoi deodata s-au luat la bataie 3 barbati doi împotriva unu, sa descoperit o aventura amoroasa ascunsa. Cei doi lau lovit, pe unul care apoi a venit cu toporul si izbea in veranda de lemn a casei din care sareau aschii de lemn, si tandari de sticla. Era tirziu in noapte, iar acel om urla blestemind si injurind cu singele suroindu-i pe fata. Cei din casa stinsesera luminile si cu scaunele in miini il asteptau, el insa nu intra ci izbea cu toporul in veranda din care sareau tandari in toate partile. Vecinii au anuntat politia,iar politistii au venit si i-au trimis pe toti la culcare, fara sa ia nici o alta masura. Cam din aceasta categorie de oameni aventurieri si violenti facea parte baiatul Marinei care se chema Romica. Pe tatal lui nu l-am cunoscut niciodata,dar el era un baiat inalt , robust, semanind mult cu mama lui la fata avea o dorinta de a trai, adisfruta din plin de viata in sfera lui, in anturajul placut inimii lui. Lucra ca electrician in combinatul metalurgic si in munca lui era la inaltime, pe o treapta inalta, insa modul sau de viata bautura si imoralitatea , apoi faptul ca nu-si intemeia o familie propie. Traind si sorbind clipa placerii de a trai, mereu si mereu intr-un mod nedemn care in final la virsta de 39 de ani ia adus moartea. Nu vreau ca cititorul sa inteleaga ca acesti oameni erau drojdia societatii s-au parazitii societatii nu, am intilnit si aceasta categorie de oameni in viata dar, cei despre care scriu nu erau asa, desi mai tirziu ceva tragic s-a intimplat cu ei. Vasile era un meserias extraordinar, un cetatean exemplu in unele privinte, imbracat curat mereu traind frumos in familie cu exceptia faptului ca avea acele momente de slabiciune ,placerea ca din cind in cind s-a se mai coboare in acea mica sodoma a subteranei. Marina imbracata mereu curat, elegant, era o bucatareasa de exceptie, renumita, o nevastă dotata cu numeroase capacitati dar cu o hiba gasind mereu placere in infidelitate. O auzeam uneori vorbind cu mama despre filozofia ei de viata. ,,Viata e ca un carnaval in care trebuie sa-ti pastrezi aparentele, care desii trebuie sa recunoastem sint importante si placute, sa-ti mentii un bun servici, sa ai o infatisare cit mai placuta, asta iti da si libertatea de a alege cum sa traiesti viata mai frumos mai elegant. Apropo i-am spus lui Vasile ca merg la niste cursuri de specializare pentru a lua o categorie mai mare si am fost cu seful in statiune. E nostim sa stii ce vrei de la viata, sa stii cum pasesti in viata s-a te inalti tot mai mult si s-a simti viata din plin" , spunea ea.

Binenteles ca se ascundeau de noi copii, si mai tirziu adolescenti si tineri, dar usor, usor, le surprindeam dicutind s-au eram in alta camera a casei si auzeam tot. In adolescenta viata lor incepuse s-a ma fascineze, mi se parea un fel de ideal suprem al vietii spre care sa tinzi pina ce ajungi ca ei cu bani, cu case, masini si liberi in placerile personale fara limita adica, doar limita aparentelor. Se traia totusi bine in comunism in acea perioada din punct de vedere material cine nu se ridica impotriva politicii nu era persecutat, doar cei ce faceau parte din anumite culte religioase erau persecutati si uneori arestati...

DAR acesti oameni, scriu despre oamenii din categoria acestei familii au crezut ca au totul sub control ADICA VIATA SI PLACERA DE O CLIPA A PACATULUI EI NU AU INTELES SI NU AU FOST CONSTIENTI CA TăRIA DIN SPATELE PLACERII ESTE MULT MAI TARE DECIT ORGANISMUL SI INTELECTUL UMAN .ACEASTA PUTERE E CA UN FOC CARE ODATA APRINS SI MEREU INTRETINUT SE MARESTE MEREU SI MEREU, TOT MAI MULT, PINA ITI CUPRINDE INTREAGA FIINTA. TOATA VIATA PUR SI SIMPLU NUMAI POTI TINE LUCRURILE SUB CONTROL CI TU INSUTI DEVII MONITORIZAT DE FOC CARE TE CONSUMA TOT MAI MULT...ADICA UN ROB AL PACATULUI AVIND CA SFIRSIT MOARTEA VESNICA. INSA AJUNS AICI NU TOTUL ESTE PIERDUT TREBUIE SA FACI NISTE PASI INTR-O ALTA DIRECTIE, INSA DESPRE ASTA VOI SCRIE MAI TIRZIU. AVEAM 18 ANI CIND LUCRURILE AU ICEPUT SA IA O INTORSATURA DUREROASA PENTRU CEI TREI. IATA CE SA INTIMPLAT: VASILE CARE AVEA O FILOZOFIE DE VIATA SANATOASA IL AUZEAI SPUNIND: ,,ORICE OM TREBUIE SA FACA CEVA BUN IN VIATA SA LASE CEVA PENTRU CEI CE VOR VENI DUPA EL, CINE NU FACE NIMIC PENTRU OMENIRE , NU ESTE DECIT O UMPLUTURA A LOCULUI RAMAS GOL". II PLACEA SA REALIZEZE MULT IN MUNCA LUI SA SIMTA DIN PLIN PLACEREA VIETII DE FAMILIE, CHIAR DACA ISI MAI PERMITEA SI UNELE MICI ESCAPADE. ,,VREAU SA FIU UN CETATEAN DE ONOARE, SA LUPT IN VIATA SA REALIZEZ SA NU MA LAS INVINS NICIDECUM , SA FIU UNUL DIN CEI CE AU AJUTAT OMENIREA SA PROGRESEZE IN BINE IN INDIFERENT CE DOMENIU."

DAR TOT PERMITANDU-SI CONSUMUL DE BAUTURI ALCOOLICE CU TRECEREA ANILOR DEVENEA TOT MAI DEPENDENT. APOI A SURPRINS CEEA CE AUZEA DE MULT CA MARINA ARE AMANTI. NU A PUTUT USOR SUPORTA CHIAR IN PROPIA SA CASA SI-A SURPRINS SOTIA CU ALTUL. A MERS SI SA IMBATAT, SI DE ATUNCI A INCEPUT SA BEA MAI MULT CA DE OBICEI. PE FATA II APARUSERA NISTE CUTE ADINCI, IN OCHI I SE CITEA O DESNADEJDE CUMPLITA. TRAIAU TOTUSI IMPREUNA CA DOI STRAINI, CERTANDU-SE MEREU. NU O BATEA, DE FAPT NU O BATUSE NICIODATA. UNEORI DUPA CE SE IMBATA IN MIJLOCUL DICUTIILOR DESPRE ALTE SUBIECTE, OCHII I SE UMEZEAU INCEPEA SA PLINGA , PAREA INTRUCHIPAREA INFRINGERII IN ACELE MOMENTE...PARCA IL VAD SI ACUM CU OCHII MINTII, FATA SA EXPRIMIND DESNADEJDEA PARCA PUTEAI CITI PE FATA LUI: ,,AM PIERDUT IN MAREA BATALIE A VIETII, SINT INVINS."SI CIND O FIINTA UMANA AJUNGE LA CONCLUZIA ACEASTA ATUNCI NU MAI AI DORINTA DE ATRAI, DE A FI FERICIT. ITI SPUI SINT UN RATAT-SI FULGERATOR INCOLTESTE ACEL GIND DIABOLIC-- MA VOI SINUCIDE. UNII APLICA PINA LA URMA ACEST GIND, ALTII IL INEACA, IL INABUSA IN ALCOOL, DROGURI, IMORALITATE ETC. INTR-O ASTFEL DE SITUATIE OMUL DORESTE SA TRAIASCA INTR-O LUME IREALA, NU-L MAI INTERESEAZA DECIT EVADAREA SA SCAPE DE CONSTIINTA CE IL CONDAMNA . CU ALTE CUVINTE -NU VREAU SA MAI URMEZ BINELE ABSOLUT CE IMI POATE REFACE VIATA. MA VOI GHIDA DE-ACUM INAINTE DOAR DUPA SETEA MEA DE A COBORI IN BEZNA , DE A NU MAI FI EU INSUMI O FIINTA MORALA, LIBERA, FERICITA IN MINA LUI DUMNEZEU...CA SI CUM CINEVA INCEPE SA ALUNECE PE GHIATA PE O PANTA LA VALE, ASA SA INTIMPLAT CU VASILE. A ALUNECAT RAPID AN DUPA AN SA DEGRADAD TOT MAI PROFUND, NU LA MAI PUTUT AJUTA NIMENI, PENTRU CA EL A DECIS SA SE PRABUSEASCA IN MOCIRLA. A DEVENIT UN ALCOOLIC DEPENDENT DE BAUTURA, CEEA CE MAI RAMASESE DIN EL BUN ERAU DOAR MICI PROCESE DE CONSTIINTA CARE CU TRECEREA TIMPULUI SE RAREAU. ERA PENSIONAR, MI-L ADUC AMINTA PESTE ANI CIND L-AM VAZUT ERA ATIT DE DISTRUS FIZIC SI MORAL. INSA IN OCHII LUI PARCA DICERNEAM , UN REGRET UN STRIGAT: ,,VIATA MEA AR FI PUTUT SA FIE ALTFEL" DAR DEPENDENTA DE ALCOOL IL RUINA PINA CE S-A IMBOLNAVIT DE O BOALA GRAVA. MEDICII I-AU INTERZIS SA MAI CONSUME ALCOOL. DAR EL A CONTINUAT SI ACET LUCRU IA FOST FATAL LA BAGAT IN MORMINT CU ZILE, CUM SE SPUNE UNEORI IN POPOR. MA INTREB AR FI PUTUT FI ACEASTA VIATA ALTFEL? DA CU SIGURANTA, AR FI PUTUT SA IASA DIN DISPOZIțIA DE RUINA IN CARE AJUNSESE CU SIGURNTA.

A AVUT OCAZIA DE AUR SI A SPUS NU ATUNCI CIND ORIZONTUL UNUI NOU INCEPUT SA CONTURAT IN FATA LUI PRIN PRISMA EVANGHELIEI, A VIETII LUI HRISTOS CE SA JERTFIT SI PENTRU OAMENI CA CEI DIN CATEGORIA LUI VASILE. CATEGORIC SI EL PUTEA INVIA LA O NOUA VIATA CU ALTE VALORI SI PERSPECTIVE DEA TRAI, A IUBI, A FI FERICIT SI LIBER DE PATIMA TERIBILA A ALCOOLULUI SI A ALTOR VICII. CE MARE IMPORTANTA ARE ALEGEREA OMULUI IN PLANUL DE MINTUIRE AL LUI DUMNEZEU PENTRU NEAMUL OMENESC...SFIRSITUL PRIMEI PARTI.