FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI :: Archmage - Viorel Bîrsan

Trimis: 02/10/2008 02:12

Neuitare

Umbra luminii tale imi bantuie-amintirea
Cand si-n nesomn inca-ti visez privirea
Si ma trezesc in noaptea rece a uitarii
Cu bratele-mi ce cauta sarutul dulce-al alinarii.

-----------------------------------------------------

Scrum

Padurea ce se-nalta peste al meu mormant
Si secole dainuie neclintita de vant
Doar ea ma vede departe pe drum
Si simte pamantul din mine facandu-se
Scrum.

-----------------------------------------------------

Moment de nebunie

Se-aude o ultima strigare
O frunza cade-n departare
Peste mormantul meu pustiu
Am fost si n-am sa fiu

Si voi veti fi frunze cazute
Ecouri in tacere
Vor rasuna strigate multe,
A Universului durere.

-----------------------------------------------------

Sfarsit

Ce ceata peste ochi-mi se asterne
Si noaptea prin zabrele-ncet se cerne
Iubirea ce-am avut a asfintit
Si glasul stelelor in bezna a amutit.

-----------------------------------------------------

Zori-de-zi

Prin radacini de stejari se-mpleticeau ale mele picioare
Cand ani de zile rataceam far-o raza de Soare
Si-n mintea mea domnea haos si cer fara Luna
Simteam si-auzeam din scorburi chemarea nebuna.

A fost doar o clipa de-ajuns o stea sa rasara
Nicicand n-am simtit ce-am trait acum întâia oara
Dimineata se-asterne in sufletu-mi orbit de lumina
Am gasit ce n-am cautat dar stiam c-o sa vina.

Atat de minunata e Luna ce-mi zambeste
N-am stiut ca-n zorile-albastre ea Soarele-ntalneste
Dulce de-ametitoare ti-e-n urma privirea...
Acum cand momentul pare sa invinga iubirea.

A zilei sclipire va trece-n uitare-innoptare,
Din tot ce-am avut va ramane o raza de Soare
Iar drumul meu lung prin paduri de amintire
O sa fie pe veci presarat cu flori de iubire.

-----------------------------------------------------

Forever Gone

Forever gone is your loving embrace
The autumn wind has taken it's place.
Forever gone is the look in your eyes
All is shrouded by negru storm skies.

Never again will i walk beside you
Or know the things we once knew
Through falling leaves i shall leave
Forever in darkness to grieve.

-----------------------------------------------------

Moments

We're only shadows passing by
Through the world under the sky
Only moments in an endless count
Going out like matches in the wind's shout.

-----------------------------------------------------

Blind

Through darkness and doubt I wonder alone
Bleeding my limbs on the fields of stone.
My eyes can not see, my ears can not hear
As I feel death's shadow drawing near.

Trimis: 02/10/2008 23:30

Frumoas si imi plac ... mai putin cateva din cele scurte. Parca se termina prea brusc, lasa impresia ca era loc de mai mult, ca mai aveai numeroase lucruri de spus ...

PAREREA MEA :D ...dar e bine pt "debut".

Trimis: 10/10/2008 20:57

fain

Trimis: 10/10/2008 21:02

multumesc pentru comentarii, astept si altele :p

Trimis: 10/10/2008 21:10

n-ai pentru ce, sunt chiar faine, mie imi plac.

Trimis: 06/01/2009 02:31

O poezie inspirata de o scurta dar revelatoare incursiune in Bucovina:

Pe-al noptii popas in urma l-am lasat
Si drumul de soarta asternut am urmat.
Zapada se cerne prin Luna mereu
Ma-nchin catre Crivat, al nordului zeu.

Fata mi-e sura si sangele gheata
Pustiul vrea sa mai curme o viata
Somnul sau moartea incet ma cuprinde
Cand visul pieirii in mine se-aprinde.

Trimis: 12/02/2009 16:05

palpitant

Trimis: 12/02/2009 16:06

..interesante puncte de vedere in poeziile tale..totusi cred ca ar trebui sa lucrezi putin la un final ....am invatat in liceu ca orice lucrare ai face daca finalul e mai special, sa nu zic rasunator..ai de castigat..multi oameni au memoria scurta..si ultima fraza ii indeamna sa decida daca le-a placut sau nu..in rest multa bafta in continuare..si te astept cu comentarii..cand voi posta si eu..cat de curand..:P

Trimis: 19/07/2011 23:53

Sa risipit si noaptea ca un fum,
Ma uit in jur si nu te mai gasesc,
Adulmec doar o urma de parfum,
Pe perna asezata nefiresc.

Femeie anotimp.Tu asta esti,
Mereu revii o data la trei luni,
Aduci un nou parfum si noi povesti,
Si-mi umpli sufletul cu noi minuni.

Prietenii imi spun ca esti belea,
Si c-ar fi momentul sa te parasesc,
O data la trei luni tu esti a mea,
Nu pot s-o fac. Probabil te iubesc.

Iar ai plecat. Deja mi-e dor de tine,
Parfumul tau atașează a se risipi,
Te astept la vara sa revii la mine,
Cu-n alt parfum in fiecare zi.

Si de ai sa obosesti vreodata,
Caci obosesc si zeii din Olimp,
Eu te astept pe perna cea curata,
Cu-n alt parfum iubito. Femeie anotimp.

Trimis: 20/07/2011 23:47

Bine ai venit la noi pe forum! :-D

Inainte de a comenta ceva despre poeziile tale,te rog sa schimbi numele topicului in conformitate cu cerintele regulamentului. (adica sa poarte numele sau nickname-ul tau)
O alta rugaminte ar fi ca, pentru a nu mai intampina astfel de neplaceri, sa citesti intreg regulamentul.Te asigur ca nu iti va lua mai mult de 5 minute.

Multumesc anticipat,

B.B.

Trimis: 26/01/2012 03:08

@gigicondratovici nu imi deturnati threadul va rog :)

@bad biatch am corectat, sper ca este in regula acum, fara a lua in seama "mica" intarziere de cateva luni :D

Trimis: 26/01/2012 03:25

Cred ca a venit vremea sa mai adaug cate ceva :)

-----------------------------------------------------
Efemer

Totul în lume se năruie
Doar urma timpului stăruie
Totul mereu sortit pieirii
Rămâne umbra amintirii.

Și amintirea se destramă
Rămâne poate o fantasmă,
Un vis al celor ce se sparg
Ca valuri pe stâncile în larg,

Rămân doar stelele tăcute,
Dar ele sunt oarbe şi mute...
Numai timpul etern şi nebun
E al Universului străbun.

Trimis: 07/02/2012 22:34

Frumos , si mesajele si cum rimeaza

Trimis: 23/09/2023 22:31

Revin dupa un ragaz ce pare din alta viata, cu o poezie din aceeasi perioada cu celelalte...

Primavara

Incet ma trezesc din amortire
Se limpezeste mintea in simtire
Se lumineaza ochii si privesc
Catre picioarele ce ma-nsotesc.

Ele supuse ma ridica-n iarba
Roua diminetii sa o soarba,
Sange din munti se naste Soarele
Si curg necontenit izvoarele.

Vad totul parca pentru prima oara
Mirosul crud: a vietii primavara.
Drumul umblat al lumii nu-l urmez,
Prin iarba deasa incet ma-ndepartez.

Si cu o alta de inspiratie mai recenta, 2022:

Către interior

Întorc spatele călăuzei nocturne
A întortocheatului labirint
Construit de mine pentru a deveni calauză,
Căci am încetat să mă mai mint;
Am ajuns calauză privat de să cunosc calea,
Fără să fiu mângâiat de o muză,
Nevazută, pierdută și ea în labirintul
În care ne răsturnăm spre noi inșine,
În care ne desăvârșim suflarea,
Noi, momente necontenite, într-o necontenită clipă.