|
goeteri
Membru recent

| Data inscrierii: 16/Mai/2010 |
| Mesaje: 138 |
| Localitate: Beloeil,Montreal,Quebec,Canada |
|
 |
Într-o vară caldă, stând pe-un mal de maidan,
Gândul dus către dor, suflet prins de alean,
Evadat dintr-un timp și-un oraș de lumini,
Visul tot mă purta înspre amintiri... despre câini.
Nu din cei ce din trup viață îți mușcă cu zel;
Ci înspre blândul prieten, credinciosul cățel.
Figurant din legenda copilului țânc
Ce juca altădată rol prin colbul ce plâng...
Și uite așa în mers tiptil la mirosul de pâine
Apăru ce visam alături mine... un câine.
Arătare osoasă, prea lunganul pitic
Întreba din sprâncene,...” am să-l bat sau îi zic
Să mă lase în contemplu că n-am timp de căței
Și că omenirea e plină... de rău minus ei”.
Capul mare, la corp, de cioban păzitor,
Stă împrejur cu ochi umed și bun răbdător.
Ori din milă, ori memorie la cei duși în pământ,
Dau o coajă din pâine la bietul flămând.
El se apropie în frică cu ochii mai vii
Ce-mi dau tremur de suflet, la gând de copii,
Ce-i lăsați peste ape așteptând să revin;
Și nu-i știu ce vor face, poate bine sau chin ?
Și mă las pradă ”javrei”cu ochi de uman
Și copil-l iau acasă, înspre spusul alean.
Și e mic și e tânăr-bătrân, înțeleptul
Ce se gudură știind că-mi îmbracă pieptul...
Și miroase, că-i prost nu cunoaște șampoane;
Mama sa este nimeni, nu i-a dat milioane.
Și uite așa slab de carne, împlinit doar de bun,
Mă cunoaște ce simt și ce am ca stăpân.
N-am ai spune cum alții o cer, cum că vreu,
Sau să fac vreo dovadă că totu-i al meu.
Și prieteni încet... pe vecia în spre mâine
Reciproc ne susținem în lumea... de câine.
23.03.2010
[url=http://www.99poze.ro/p/6803c557d66245d56bb68b99e7c120de.jpg] [/url]
|
|
_________________ Să nu credeți în supremația vitezei luminii dacă vreți să călătoriți în Univers...
goeteri
|