Pagina de start a forumului FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI


FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI
Acest forum este dedicat celor care sunt la inceput de drum in ale scrisului si au nevoie de indrumare!
Raspunde la subiect
E toamna
azugeanu
Membru recent
Membru recent
azugeanu
Data inscrierii: 22/Iun/2007
Mesaje: 69
Localitate: Azuga
Raspunde cu citat (quote)
E toamna secundara
Si plang cu spini de roze,
Iar lacrima amara
Se scurge printre poze.


E toamna timpurie
Si ploua cu tristete,
Cand frunza purpurie,
Pluteste a noblete.


E toamna efemera
Afara si in mine...
Si trista atmosfera
Se scurge prin suspine.


E toamna unanima,
(Ca un portret banal)
Pictata fara rima
In masti de carnaval.


E toamna purulenta
Si obsedant de rece
Cand ploaia violenta
Pe langa mine trece.


E toamna fara soare
Si cu copacii goi,
Iar frunza care moare,
Se zbate in noroi.


E toamna pe degeaba
Sa aiba fiecare.
Si ma indeamna graba
Sa prind si eu o boare.


E toamna garbovita
Pe undeva prin lume,
Si un catun se-agita
Sa i se dea un nume.


E toamna dupa-amiaza
Si orele se-opresc;
Emotia e treaza
In sufletu-mi lumesc.


E toamna naturala,
E toamna fara nume,
E muta si banala,
E ultima din lume...


08-09-2001
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatTrimite un mesaj
bad biatch
Administrator
Administrator
bad biatch
Data inscrierii: 04/Ian/2007
Mesaje: 1227
Raspunde cu citat (quote)
E frumusica poezia..ca lunga dar e draguta :-P bravo :-D

_________________
[url=http://forumulscriitoriloramatori.myforum.ro/regulamentul-acestui-forum-vt2.html]Regulamentul forumului[/url]
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
Raluca
Vizitator

Raspunde cu citat (quote)
Nu am dispozitie la complimente gratuite, crede-ma, asa ca ia lauda mea de buna :innocent: Chiar m-a impresionat poezia ta :-D Revino cat de curand cu ceva nou daca ai... imi place al naibii de mult ;-)
Re: E toamna
tanarsinelinistit
Utilizator interzis
Utilizator interzis
tanarsinelinistit
Data inscrierii: 26/Iun/2007
Mesaje: 158
Localitate: In inimile tuturor
Raspunde cu citat (quote)
azugeanu a scris:
E toamna secundara


M'ai convins. Intr'adevar, superba poezia.

Astept cu interes una despre o toamna primara :o)
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
Raluca
Vizitator

Raspunde cu citat (quote)
Auzi, stii ce, tu esti chiar enervant.

La azugeanu ma refer.

Inteleg sa faci un topic, inteleg sa faci doua, hai trei, dar tu ai facut 6 topicuri, ce naiba!

Ai un avertisment.

Ti-am sters din topicurile alea numeroase si am lasat doar doua.

Cand te plictisesti de astea doua poti face al treilea topic, dar contacteaza-ma pe mine sau alt moderator sa le arhiveze pe celelalte!

Si mai jos iti pun poeziile din topicurile pe care le-am sters, fara niciun fel de modificari.

__________________________________________________

BY AZUGEANU


ARTA SUFLETULUI


Folosind arta intr-o magie neagra
te extermini contopindu-te cu intunericul.


Intr-un castel monoton
privesti marele spectru
si sfarsitul nelimitat.


Foamea de atingere
este atat de prolifica
in contrast cu fantomele,
cu fortele lor fade,
abstractie facand
doar dorinta provocatoare.


Un calvar de durere,de degenerare
si intunericul deflagrant degenerator,
un calvar de durere si denigrare
reflecta intunericul intr-o revarsare de lumina.


Profunda si superba estetica
sau fantomatica senzatie coruptibila,
le percep in stralucire,in oglindire,
in dreptatea tainica a tendintei,
a tendintei exterioare,
impartial colora,
denigrand spre durere,
spre nedurere,
spre o frumusete picturala.


Bataile inimii se oglindesc in intunereic,
in aceasta magnifica arta,
in acest magnific spectru,
in acest magnific suflet.


ASEDIU


Substanta dubla a lui Christos
este dorita de umanitate,
de cei care-l ating pe Dumnezeu,
care sunt intotdeauna falsi
si nu banuiesc mizeria in care zac,
supunandu-ne glumelor lor.


Domeniul religios este cel al vazului meu
sufocat de sunet impotriva mediocritatii
care lindeaza si altera in fata mea
toata dominatia sfarsita prin mizerie.


Pentru tineretea trecuta
trebuie repetata
salbaticia dintre bataliile
spiritului si trupului
si sufletului nostru din arena,
caci acolo unde sunt doua arme
trebuie intalnire si ciocnire.


Gaura razboiului este bantuita de sangele
pamantului sacru fara chip,
distrus de un ucigas fierbinte,
liderul psihologiei umane--
nebun,nebun,nebun...


Domeniul religios este cel al eterului meu
sufocat de sunet impotriva medioctritatii,
linsat si schimbat fata de mine
intr-o dominatie sfarsita
prin asediul pacii.


CETATEA MORTII


Prin poarta cetatii se vad
de mii si mii de ani,
trecand sute si sute de cete..
de oameni hoinari.


Iar vocea lor pare-a fi rece,
mai rece decat o oarecare mare
prin care treceau altadata
sute si sute de cete.


Ei merg,
ei fug spre o alta cetate,
cu inimi de gheata
si vieti inghetate.


Sunt morti...
La poarta cetatii ei bat inc-odata...
Dar nimeni nu aude.
Ei merg mai departe
spre alta...cetate.


COLAPS


Distrugeri apocaliptice
aduc umbre acide asupra primaverii.
Frumusetea
se topeste
sub ploaia morbida,dezlantuita.


Colaps,
dogma fanatica fatala vietii
si foamete,subnutritie,amnezie,
colaps.


Seninul din noi
dispare treptat
sub colapsul mondial.


Moartea isi face simtita prezenta
intempestiv
aducand ultimul apus de soare.


Noaptea nesfarsita cade peste viata
si ramane moartea,
colapsul.


DESCANTEC


Viata descantata
din povesti luata,
crancena si cruda
cu suc de paparuda.


Iti ghicesc si-ti cant
un stravechi descant:
de deochi si de iubire,
de destin si de menire.


Suc de buruiana
ca sa-l pun la rana,
fir din parul tau
sa nu-ti mearga rau.


Din mana mimez
si din gura graiesc:


Lumanare-aprinsa
bezna e invinsa,
buruiana arde
si moneda cade,
fir din parul tau,
fir din firul tau,
il mai cant,
il mai descant,
fir de busuioc
ca sa ai noroc,
fir de buruiana
ca sa-l pui la rana,
fir de brad uscat
sa nu cazi la pat,
fir de leustean
sa nu ai dusman.



EMISARUL LUMINII


Imi simt inima chinuita
si mintea posedata
intr-o bezna imaculata,
iar eu ma simt precum lumina
in acest ev al intunericului
in care soli ai raului
prevestesc disolutia
dintre boala si moarte.


Fiecare miscare a mea
ma terorizeaza intr-o padure
de bucati amorfe de carne
iar creaturile intunericului
inmultesc armatele de umbre
in noaptea eterna,
in nemuritoarea bezna.


Da-mi eliberarea,
atat iti cer.


Dar creatura luminii
imi spune
ca Dumnezeu e mort.


Nu cred!


Imi simt muza si deziluzia
intr-un ultim spasm al candelei,
intr-un zvacnet care ma va urmari
foarte curand si foarte mereu
ca un stapan al mintii mele.



EXERCITIU


Drage-s toate,
toti mi-s dragi,
seara,
vara,
ca o paine
sunt si maine,
ca si azi
voi fi si ieri
si ca pururi
sunt mereu.


Un extaz
fara necaz,
ca o boare
fara soare,
ca un loc
fara noroc,
ca un pas
fara popas.


Dorul crapa
ca un ceas,
ochiul plange
stropi de umbre,
numai tu asterni extazul
peste mulțimea mea de ceara.


*


* *


Spanzuratoarea sortii
iti stranguleaza chipul
pe roata zimtata a regretului
si te asterne
prin colbul adânc
al iubirii zgarcite.


Cantece de pian si de stele
iti impartasesc soptit
si apoi iti prind in cosite
numai clape de clavir.


FILOZOFIA MORTII


Omagiile suna sardonic.
O!Ce veste sfasietoare,
numai pareri de rau si condoleante,
pareri ascunse care ascund si ele,arogante.


Tacere...
Ritualul continua
iar preotul isi face treaba(?S) instinctiv. SSSSSSS


Bocete...
Defunctii se sucesc,
se-nvart in bezna pustie,
in sicrie.


Singuratate...
Doar crucile raman marturia
tintirimelor sacre
udate de lacrimi varsate in van.


Doar pumnalul mortii mai sta bine infipt,
infectand locasuri sfinte,pe vecie.


FILOZOFIA TIMPULUI


Daca trairea este o clepsidra
ce-si varsa tineretea spre batranete
si viata spre moarte,
atunci omul poate fi intors
asemenea clepsidrei
ca sa-si poata relua firescul mers
al repetabilei povare,
care seamana din ce in ce mai mult
cu un asurzitor dangat de clopot.


Dar clopotul vietii e defect
intr-un ritm nelimitat, SSSSSS
si bate intr-una,
fara oprire,
rasucind fara incetare clepsidra
in sus...in jos...
in sus...in jos...


Tic-tac...tic-tac...
Asa bate inima in pieptul meu,
asa pulseaza sangele in venele mele,
asa pulseaza creierul
si tot asa pulseaza viata pe planeta,
intr-un ritm mai linistit
sau intr-un ritm mai agitat...
mai linistit...mai agitat...
in sus...in jos...
tic-tac...tic-tac...
mai incet...mai repede...
in sus...in jos...
ding-dang...ding-dang...
mai incet...mai repede...
si s-a sfarsit...


Sau nu?



FILOZOFIA VIETII


Un crepuscul se casca in haul procrearii
chemand eternitatea.
Cutia Pandorei este violata de destin
creand obscenitatea.
Esenta vietii dubleaza samanta eternitatii
aducand suflarea,
caci chipul mortii moare-ntransul
strigand chemarea.


Dementa iti da viata daruindu-ti nemurirea
iar tu traiesti
si conceptele danseaza-n permanenta.


Supravietuiesti.


FORTAJ SEXUAL


Carnaj mutilat si interventii meticuloase
sunt sublima amnezie masonica
al escapadei atroce.


Enigmatica longevitate a gravitatiei,
enigmatica victorie intr-un circ mondial.


Regnul carnal-mineral
este moartea revigoranta,
majestate oscilatorie depasita
in acest fortaj carnal.


Nesesizare perspicace a horrorului,
dezumanizare proaspata a sapiensilor.


Ucigand speranta,
sacrificand perpetuarea,
dezumanizand perspectiva.


Multiferocele carnaj
se regenereaza la infinit
iar mirosul disperarii
il simti in fortajul carnal.


Nesesizare pragmatica a crimei,
dezumanizare in canionul comatic.


IMPEDIMENT


Ma cufund in pretioasa ta icoana
moralizand speranta superstitiilor tale.
Acest efigiu carnal,corporal christic,
isi submineaza acest fals idol
si deliberarile sale bolnave.
Pentru acest crez spiritual
cobori in spirala
spre tronul coruptiei,
al represiei si vinovatiei.


Amandoi vom disparea
intr-un regat al renasterii,
in taramul celalalt,
inainte de a pacatui trupeste,
irelevant.


In aceasta comunitate parazitara,
noi suntem divinitatea reantoarsa,
aceasta imperioasa dorinta de schimbare
find testamentul deflagrant al moralitatii.
Dreptatea durabila este dreptatea noastra
care se-ndreapta din statie-n statie
spre a se pierde.


Pentru propria noastra inaltare
ii intind mana zeului tau.


Pamantul pulseaza si-mi transmite,
ca totusi,
zeul tau e mort.


Ne demoralizam
crezand cu totii-n destin.


MISCARI NEINTELEPTE


Se naste impreuna cu remuscarea
un loc friguros si sterp,
o lupta telepatica,
o isterie impotriva cuvintelor religioase.


Adevar contradictoriu--
Secrete in minciuna--
Miscari neintelepte.


Revederea icoanelor este pacatul tau,
credinta este mai ieftina decat tine
si dilema idealului tau
iti chinuie creierul framantat.


Fantezia inspaimantatoare respecta necunoscutul
iar cotitura inimii tale indurerate
e plata sarbatorii...


Cuvintele pe care nu le inteleg
sunt tipetele din momentul chinului,
e cineva in spatele mastii
si cuvintele mele iar te mint.


Intoarce-te conducatorul meu,
sa vezi de ce nu pot
chinuindu-ma,sa ma zidesc.


Un moment de confuzie
sau un pas gresit pe pamant
legifereaza fabricarea gratiilor
in conducerea stapanirii lumii.


Adevar contradictoriu--
Secrete in minciuna--
Miscari neantelepte.


NEXUS


In sufletul meu este mult prea tarziu
Si moartea e treaza iar viata-i pustiu;
Tenebrele mintii mele nebune,
Incepe-n cosmare,greu,sa se-adune.
Ma-nalta spre adancuri de scrum si infern,
Spre lumea de voma a Satanei eden,
Echilibrul static dintre spatiu si timp
Vede din fiinta in neom cum ma schimb.


Sarmanul Sisif si sarman Prometeu,
Biete fapturi ce-l maniarati pe zeu,
Sarmana Sodoma,sarmana Gomora,
Si tu biata Lesbos ce n-ai fost fecioara.
Voi toti,veci de veci,ati trait in zadar
Nu ati stiut sa profitati de-acest har,
Dar daca o viata in plus ati trai,
De-ati sti ce sa faceti,in pururi veti fi.


Opaitul mai fumega-ncet si barbar;
In ghemul de timp infinit,secular,
Mana deja e mai ciunta si-uscata,
Vapaia din ochi mi-a ramas o agata,
Ornicul bate minus-plus infinit
Si nu stiu de-am ajuns sau nu la sfarsit,
Caci viata mi-e viata si moartea-i si ea,
Iisus nu mai e si Satan nu ma vrea.


OCHI DE INGERI


Sfarsitul s-a intors,
intr-o frumoasa dogma,
invaluit in mister.


Ca un demon al divinei inspiratii.
Ca intunericul frumosului fals.


Caldura tacuta din tine
are o aroma care miroasa
a ochi puri de ingeri
dar care se transforma
foarte rapid intr-un cosmar
in care vampele iti incanteaza
o vesnica moarte.


Galopul nestavilit al crimei
este o plaga si o hrana
pentru copiii in fasa
si pentru raul mural.


Irealitatea clasicului adevar
jongleaza acest nou ideal
in ideea aparentei prelungiri
a lunatecului adevar ultim.


Izul ingerilor morti,
care au inchis deja ochii,
va veni pentru eternitate
ca o aroma care miroase
a ochi puri de ingeri.


OCULTEM LAPIDEM


Se naste realitatea pe muchie de prezent,
O afli fara voie din minte de dement,
El pare-a fi ridicol chiar de la-nceput
Dar stiu ca pan' la urma,sfarsitul te-a durut.
Nu-i vorba de iubire,e vorba de respect,
Ori iti aprinzi tigara,ori bei ceva select,
Nimic nu vrea sa-nsemne decat ce pare-a fi:
Un fum care dispare,un gand ce n-ai sa-l sti.


Chiar daca intriga respira demodat
Gandind cu inocenta ca e o simpla fata,
Ea iti aduce-n dar sintagmele apuse
Si te afecteaza mai mult decat crezuse.
Dar te trezesti intempestiv la realitate
Afland un adevar,aflandu-le pe toate,
Vorbele ce astazi prea searbad te-afecteaza,
Te-nvata sa fi stoic in viata ce urmeaza.


SAECULI AETERNITATIS


Din negura opaca a timpului solie,
Cu incantatii clare de rea vrajitorie,
Prin zidurile albe ca oasele,apar,
Prin spatiul labirintic,nemarginit calvar.
Mormantul greu si diabolic s-a deschis
Si nici nu stiu de-i Iad,nu stiu de-i Paradis,
Prin hada pacla de cantece hidoase
Zaresc tentacule,de negura,slinoase.
Din burnite murdare,din moinele tarzii,
Incearca sa ajunga la stelele pustii
Marimea si culoarea vantului etern
Ce bantuie-n caverne,incinse,de infern.
Vibreaza prea adanc fundalul exaltarii
Dandu-ma pe mana nedreapta a uitarii
Si ultima zvacnire de moarta ratiune
M-asteapta peste-un secol sa vad alta minune:
Campia pustiita fugind pe langa mine,
Sabat de vrajitoare,stihii si legi feline.


VISE PIERDUTE


Bun venit intr-o lume de ura,
o viata a viselor demult trecuta,
soarta zambindu-ti cu chip de cianura.


Bun venit intr-o lume a durerii
in care omenirea nu mai cunoaste fericire,
dansul timpului trimitandu-ne in neant.


Aspiratiile n-au valoare,
schimbarea vietii este pierduta,
toate sperantele s-au dus...
Expectativa n-are valoare,
estimarea proprie este pierduta,
toate ambitiile s-au dus...


In aceasta fatalitate de rezervari proprii
noi avem nevoie de cineva,
dar nu pentru a ura.


VESTED MORMANT


As vrea sa ma-nec in lacrimi uscate
Plangand amintirea pe bucle de vant;
Prin raze de bezna,prin umbre mascate,
Prin negre cotloane de vested mormant...


Izul adopta in vechi catacombe
Destin selenar purtand sceptrul sfant.
Marsav se ascunde prin ruine de bombe,
Prin negre cotloane de vasted mormant...


Din zari imorale,din silnic zenit,
Ecouri macabre soptesc sub pamant
Si-ajunge la mine prin alt asfintit,
Prin negre cotloane de vested mormant...

EXECUTIE INTARZIATA

Pe un varf pustiu de grui
Neclintit ca o mustrare,
Esafodul orisicui
E cazut in nemiscare.


Din vazduhul cenusiu
Picura pustietatea,
Cantec jalnic,cenusiu,
Invocand singuratatea.


Printre zvonuri hazardiste
Am sa vin ca o chemare...
Vanturi umede si triste
Ma trezesc din nemiscare.


Pasii ma indruma singuri
Spre colina cu fanete
Urmaresc cuprins de friguri,
Stol de pasari harparete.


Prin privirea mea de gheata
Umbla flacari gatuite,
Satul ametit de ceata
E o temnita de vite.


Lutul gruiului e ranced,
Si in cantec de prohod,
Serpuieste ca un scancet
Trupul meu spre esafod.


16-09-2000

ORCHESTRA FUNEBRA

Orchestra funebra...
Ce straniu se-aude cantand,enigmatic,
Ca o litanie ajunsa in pragul dogamatic,
Fara de jerba.


Orchestra funebra
Risipita printre falduri de ecou
Cu tente triste de ceva mai nou.
O piesa superba.


Orchestra funebra,
Marcand un secol ce-i demult apus,
Cand viata a murit incet si-a dus
O lupta acerba.


Orchestra funebra,
O blestemata orchestra fara cantareti,
Fara clovni sau mascarici sau natafleti,
Fara algebra.


Orchestra funebra,
Destinata mortii noastre-a tuturor,
Cand toti vom putrezi-ntr-un rece hol,
In ascunsa tenebra.


Orchestra funebra
Se mai aude in tacerea neagra a noptii
Cantand in acorduri blestemate a mortii:
"Orchestra funebra!".


CERSETOR DE IDENTITATE

Am iesit grabit din ceata
stand cu mainile pe fata
si ma vad imbalsamat
pe scheletul unui pat,
ce povara mea o poarta
ca o intristare moarta
peste care am apus.
Stiu ca inca n-am ajuns
un obiect intr-un muzeu
care dainuie mereu,
nici caiaua de metal
la copita unui cal,
sau vreun silex milenar
ratacit prin calendar.
Vreau sa fie doar dreptate,
sa mai am identitate,
nestirbita si bolnava,
juxtapusa si concava,
dar macar sa stiu ca este
relista mea poveste,
adevarul sa se stie
ca am fost o marturie
a tot ce-am vrut si-a tot ce sunt,
atat in cer,cat pe pamant.

24-09-2000

____________________________

daca vrei sterg poeziile tale din mesajul asta

ca sa nu se inteleaga altceva

desi am mentionat ca sunt scrise de tine

in fine

nu vreau sa ma intelegi gresit, esti dorit aici

mi se pare ca esti foarte talentat

da' incearca si tu sa nu exagerezi cu topicurile

ce naiba...
E toamna
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Ora este GMT + 3 ore  
Pagina 1 din 1  

  
  
 Raspunde la subiect