![]() |
| E toamna |
|
bad biatch
Administrator
![]()
|
E frumusica poezia..ca lunga dar e draguta
bravo |
||||||||||||
|
_________________ [url=http://forumulscriitoriloramatori.myforum.ro/regulamentul-acestui-forum-vt2.html]Regulamentul forumului[/url] |
|||||||||||||
|
Raluca
Vizitator
|
Nu am dispozitie la complimente gratuite, crede-ma, asa ca ia lauda mea de buna
Chiar m-a impresionat poezia ta Revino cat de curand cu ceva nou daca ai... imi place al naibii de mult ![]() |
||||||||||||
|
|
|||||||||||||
| Re: E toamna |
|
tanarsinelinistit
Utilizator interzis
![]()
|
M'ai convins. Intr'adevar, superba poezia. Astept cu interes una despre o toamna primara ![]() |
||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||
|
Raluca
Vizitator
|
Auzi, stii ce, tu esti chiar enervant.
La azugeanu ma refer. Inteleg sa faci un topic, inteleg sa faci doua, hai trei, dar tu ai facut 6 topicuri, ce naiba! Ai un avertisment. Ti-am sters din topicurile alea numeroase si am lasat doar doua. Cand te plictisesti de astea doua poti face al treilea topic, dar contacteaza-ma pe mine sau alt moderator sa le arhiveze pe celelalte! Si mai jos iti pun poeziile din topicurile pe care le-am sters, fara niciun fel de modificari. __________________________________________________ BY AZUGEANU ARTA SUFLETULUI Folosind arta intr-o magie neagra te extermini contopindu-te cu intunericul. Intr-un castel monoton privesti marele spectru si sfarsitul nelimitat. Foamea de atingere este atat de prolifica in contrast cu fantomele, cu fortele lor fade, abstractie facand doar dorinta provocatoare. Un calvar de durere,de degenerare si intunericul deflagrant degenerator, un calvar de durere si denigrare reflecta intunericul intr-o revarsare de lumina. Profunda si superba estetica sau fantomatica senzatie coruptibila, le percep in stralucire,in oglindire, in dreptatea tainica a tendintei, a tendintei exterioare, impartial colora, denigrand spre durere, spre nedurere, spre o frumusete picturala. Bataile inimii se oglindesc in intunereic, in aceasta magnifica arta, in acest magnific spectru, in acest magnific suflet. ASEDIU Substanta dubla a lui Christos este dorita de umanitate, de cei care-l ating pe Dumnezeu, care sunt intotdeauna falsi si nu banuiesc mizeria in care zac, supunandu-ne glumelor lor. Domeniul religios este cel al vazului meu sufocat de sunet impotriva mediocritatii care lindeaza si altera in fata mea toata dominatia sfarsita prin mizerie. Pentru tineretea trecuta trebuie repetata salbaticia dintre bataliile spiritului si trupului si sufletului nostru din arena, caci acolo unde sunt doua arme trebuie intalnire si ciocnire. Gaura razboiului este bantuita de sangele pamantului sacru fara chip, distrus de un ucigas fierbinte, liderul psihologiei umane-- nebun,nebun,nebun... Domeniul religios este cel al eterului meu sufocat de sunet impotriva medioctritatii, linsat si schimbat fata de mine intr-o dominatie sfarsita prin asediul pacii. CETATEA MORTII Prin poarta cetatii se vad de mii si mii de ani, trecand sute si sute de cete.. de oameni hoinari. Iar vocea lor pare-a fi rece, mai rece decat o oarecare mare prin care treceau altadata sute si sute de cete. Ei merg, ei fug spre o alta cetate, cu inimi de gheata si vieti inghetate. Sunt morti... La poarta cetatii ei bat inc-odata... Dar nimeni nu aude. Ei merg mai departe spre alta...cetate. COLAPS Distrugeri apocaliptice aduc umbre acide asupra primaverii. Frumusetea se topeste sub ploaia morbida,dezlantuita. Colaps, dogma fanatica fatala vietii si foamete,subnutritie,amnezie, colaps. Seninul din noi dispare treptat sub colapsul mondial. Moartea isi face simtita prezenta intempestiv aducand ultimul apus de soare. Noaptea nesfarsita cade peste viata si ramane moartea, colapsul. DESCANTEC Viata descantata din povesti luata, crancena si cruda cu suc de paparuda. Iti ghicesc si-ti cant un stravechi descant: de deochi si de iubire, de destin si de menire. Suc de buruiana ca sa-l pun la rana, fir din parul tau sa nu-ti mearga rau. Din mana mimez si din gura graiesc: Lumanare-aprinsa bezna e invinsa, buruiana arde si moneda cade, fir din parul tau, fir din firul tau, il mai cant, il mai descant, fir de busuioc ca sa ai noroc, fir de buruiana ca sa-l pui la rana, fir de brad uscat sa nu cazi la pat, fir de leustean sa nu ai dusman. EMISARUL LUMINII Imi simt inima chinuita si mintea posedata intr-o bezna imaculata, iar eu ma simt precum lumina in acest ev al intunericului in care soli ai raului prevestesc disolutia dintre boala si moarte. Fiecare miscare a mea ma terorizeaza intr-o padure de bucati amorfe de carne iar creaturile intunericului inmultesc armatele de umbre in noaptea eterna, in nemuritoarea bezna. Da-mi eliberarea, atat iti cer. Dar creatura luminii imi spune ca Dumnezeu e mort. Nu cred! Imi simt muza si deziluzia intr-un ultim spasm al candelei, intr-un zvacnet care ma va urmari foarte curand si foarte mereu ca un stapan al mintii mele. EXERCITIU Drage-s toate, toti mi-s dragi, seara, vara, ca o paine sunt si maine, ca si azi voi fi si ieri si ca pururi sunt mereu. Un extaz fara necaz, ca o boare fara soare, ca un loc fara noroc, ca un pas fara popas. Dorul crapa ca un ceas, ochiul plange stropi de umbre, numai tu asterni extazul peste mulțimea mea de ceara. * * * Spanzuratoarea sortii iti stranguleaza chipul pe roata zimtata a regretului si te asterne prin colbul adânc al iubirii zgarcite. Cantece de pian si de stele iti impartasesc soptit si apoi iti prind in cosite numai clape de clavir. FILOZOFIA MORTII Omagiile suna sardonic. O!Ce veste sfasietoare, numai pareri de rau si condoleante, pareri ascunse care ascund si ele,arogante. Tacere... Ritualul continua iar preotul isi face treaba(?S) instinctiv. SSSSSSS Bocete... Defunctii se sucesc, se-nvart in bezna pustie, in sicrie. Singuratate... Doar crucile raman marturia tintirimelor sacre udate de lacrimi varsate in van. Doar pumnalul mortii mai sta bine infipt, infectand locasuri sfinte,pe vecie. FILOZOFIA TIMPULUI Daca trairea este o clepsidra ce-si varsa tineretea spre batranete si viata spre moarte, atunci omul poate fi intors asemenea clepsidrei ca sa-si poata relua firescul mers al repetabilei povare, care seamana din ce in ce mai mult cu un asurzitor dangat de clopot. Dar clopotul vietii e defect intr-un ritm nelimitat, SSSSSS si bate intr-una, fara oprire, rasucind fara incetare clepsidra in sus...in jos... in sus...in jos... Tic-tac...tic-tac... Asa bate inima in pieptul meu, asa pulseaza sangele in venele mele, asa pulseaza creierul si tot asa pulseaza viata pe planeta, intr-un ritm mai linistit sau intr-un ritm mai agitat... mai linistit...mai agitat... in sus...in jos... tic-tac...tic-tac... mai incet...mai repede... in sus...in jos... ding-dang...ding-dang... mai incet...mai repede... si s-a sfarsit... Sau nu? FILOZOFIA VIETII Un crepuscul se casca in haul procrearii chemand eternitatea. Cutia Pandorei este violata de destin creand obscenitatea. Esenta vietii dubleaza samanta eternitatii aducand suflarea, caci chipul mortii moare-ntransul strigand chemarea. Dementa iti da viata daruindu-ti nemurirea iar tu traiesti si conceptele danseaza-n permanenta. Supravietuiesti. FORTAJ SEXUAL Carnaj mutilat si interventii meticuloase sunt sublima amnezie masonica al escapadei atroce. Enigmatica longevitate a gravitatiei, enigmatica victorie intr-un circ mondial. Regnul carnal-mineral este moartea revigoranta, majestate oscilatorie depasita in acest fortaj carnal. Nesesizare perspicace a horrorului, dezumanizare proaspata a sapiensilor. Ucigand speranta, sacrificand perpetuarea, dezumanizand perspectiva. Multiferocele carnaj se regenereaza la infinit iar mirosul disperarii il simti in fortajul carnal. Nesesizare pragmatica a crimei, dezumanizare in canionul comatic. IMPEDIMENT Ma cufund in pretioasa ta icoana moralizand speranta superstitiilor tale. Acest efigiu carnal,corporal christic, isi submineaza acest fals idol si deliberarile sale bolnave. Pentru acest crez spiritual cobori in spirala spre tronul coruptiei, al represiei si vinovatiei. Amandoi vom disparea intr-un regat al renasterii, in taramul celalalt, inainte de a pacatui trupeste, irelevant. In aceasta comunitate parazitara, noi suntem divinitatea reantoarsa, aceasta imperioasa dorinta de schimbare find testamentul deflagrant al moralitatii. Dreptatea durabila este dreptatea noastra care se-ndreapta din statie-n statie spre a se pierde. Pentru propria noastra inaltare ii intind mana zeului tau. Pamantul pulseaza si-mi transmite, ca totusi, zeul tau e mort. Ne demoralizam crezand cu totii-n destin. MISCARI NEINTELEPTE Se naste impreuna cu remuscarea un loc friguros si sterp, o lupta telepatica, o isterie impotriva cuvintelor religioase. Adevar contradictoriu-- Secrete in minciuna-- Miscari neintelepte. Revederea icoanelor este pacatul tau, credinta este mai ieftina decat tine si dilema idealului tau iti chinuie creierul framantat. Fantezia inspaimantatoare respecta necunoscutul iar cotitura inimii tale indurerate e plata sarbatorii... Cuvintele pe care nu le inteleg sunt tipetele din momentul chinului, e cineva in spatele mastii si cuvintele mele iar te mint. Intoarce-te conducatorul meu, sa vezi de ce nu pot chinuindu-ma,sa ma zidesc. Un moment de confuzie sau un pas gresit pe pamant legifereaza fabricarea gratiilor in conducerea stapanirii lumii. Adevar contradictoriu-- Secrete in minciuna-- Miscari neantelepte. NEXUS In sufletul meu este mult prea tarziu Si moartea e treaza iar viata-i pustiu; Tenebrele mintii mele nebune, Incepe-n cosmare,greu,sa se-adune. Ma-nalta spre adancuri de scrum si infern, Spre lumea de voma a Satanei eden, Echilibrul static dintre spatiu si timp Vede din fiinta in neom cum ma schimb. Sarmanul Sisif si sarman Prometeu, Biete fapturi ce-l maniarati pe zeu, Sarmana Sodoma,sarmana Gomora, Si tu biata Lesbos ce n-ai fost fecioara. Voi toti,veci de veci,ati trait in zadar Nu ati stiut sa profitati de-acest har, Dar daca o viata in plus ati trai, De-ati sti ce sa faceti,in pururi veti fi. Opaitul mai fumega-ncet si barbar; In ghemul de timp infinit,secular, Mana deja e mai ciunta si-uscata, Vapaia din ochi mi-a ramas o agata, Ornicul bate minus-plus infinit Si nu stiu de-am ajuns sau nu la sfarsit, Caci viata mi-e viata si moartea-i si ea, Iisus nu mai e si Satan nu ma vrea. OCHI DE INGERI Sfarsitul s-a intors, intr-o frumoasa dogma, invaluit in mister. Ca un demon al divinei inspiratii. Ca intunericul frumosului fals. Caldura tacuta din tine are o aroma care miroasa a ochi puri de ingeri dar care se transforma foarte rapid intr-un cosmar in care vampele iti incanteaza o vesnica moarte. Galopul nestavilit al crimei este o plaga si o hrana pentru copiii in fasa si pentru raul mural. Irealitatea clasicului adevar jongleaza acest nou ideal in ideea aparentei prelungiri a lunatecului adevar ultim. Izul ingerilor morti, care au inchis deja ochii, va veni pentru eternitate ca o aroma care miroase a ochi puri de ingeri. OCULTEM LAPIDEM Se naste realitatea pe muchie de prezent, O afli fara voie din minte de dement, El pare-a fi ridicol chiar de la-nceput Dar stiu ca pan' la urma,sfarsitul te-a durut. Nu-i vorba de iubire,e vorba de respect, Ori iti aprinzi tigara,ori bei ceva select, Nimic nu vrea sa-nsemne decat ce pare-a fi: Un fum care dispare,un gand ce n-ai sa-l sti. Chiar daca intriga respira demodat Gandind cu inocenta ca e o simpla fata, Ea iti aduce-n dar sintagmele apuse Si te afecteaza mai mult decat crezuse. Dar te trezesti intempestiv la realitate Afland un adevar,aflandu-le pe toate, Vorbele ce astazi prea searbad te-afecteaza, Te-nvata sa fi stoic in viata ce urmeaza. SAECULI AETERNITATIS Din negura opaca a timpului solie, Cu incantatii clare de rea vrajitorie, Prin zidurile albe ca oasele,apar, Prin spatiul labirintic,nemarginit calvar. Mormantul greu si diabolic s-a deschis Si nici nu stiu de-i Iad,nu stiu de-i Paradis, Prin hada pacla de cantece hidoase Zaresc tentacule,de negura,slinoase. Din burnite murdare,din moinele tarzii, Incearca sa ajunga la stelele pustii Marimea si culoarea vantului etern Ce bantuie-n caverne,incinse,de infern. Vibreaza prea adanc fundalul exaltarii Dandu-ma pe mana nedreapta a uitarii Si ultima zvacnire de moarta ratiune M-asteapta peste-un secol sa vad alta minune: Campia pustiita fugind pe langa mine, Sabat de vrajitoare,stihii si legi feline. VISE PIERDUTE Bun venit intr-o lume de ura, o viata a viselor demult trecuta, soarta zambindu-ti cu chip de cianura. Bun venit intr-o lume a durerii in care omenirea nu mai cunoaste fericire, dansul timpului trimitandu-ne in neant. Aspiratiile n-au valoare, schimbarea vietii este pierduta, toate sperantele s-au dus... Expectativa n-are valoare, estimarea proprie este pierduta, toate ambitiile s-au dus... In aceasta fatalitate de rezervari proprii noi avem nevoie de cineva, dar nu pentru a ura. VESTED MORMANT As vrea sa ma-nec in lacrimi uscate Plangand amintirea pe bucle de vant; Prin raze de bezna,prin umbre mascate, Prin negre cotloane de vested mormant... Izul adopta in vechi catacombe Destin selenar purtand sceptrul sfant. Marsav se ascunde prin ruine de bombe, Prin negre cotloane de vasted mormant... Din zari imorale,din silnic zenit, Ecouri macabre soptesc sub pamant Si-ajunge la mine prin alt asfintit, Prin negre cotloane de vested mormant... EXECUTIE INTARZIATA Pe un varf pustiu de grui Neclintit ca o mustrare, Esafodul orisicui E cazut in nemiscare. Din vazduhul cenusiu Picura pustietatea, Cantec jalnic,cenusiu, Invocand singuratatea. Printre zvonuri hazardiste Am sa vin ca o chemare... Vanturi umede si triste Ma trezesc din nemiscare. Pasii ma indruma singuri Spre colina cu fanete Urmaresc cuprins de friguri, Stol de pasari harparete. Prin privirea mea de gheata Umbla flacari gatuite, Satul ametit de ceata E o temnita de vite. Lutul gruiului e ranced, Si in cantec de prohod, Serpuieste ca un scancet Trupul meu spre esafod. 16-09-2000 ORCHESTRA FUNEBRA Orchestra funebra... Ce straniu se-aude cantand,enigmatic, Ca o litanie ajunsa in pragul dogamatic, Fara de jerba. Orchestra funebra Risipita printre falduri de ecou Cu tente triste de ceva mai nou. O piesa superba. Orchestra funebra, Marcand un secol ce-i demult apus, Cand viata a murit incet si-a dus O lupta acerba. Orchestra funebra, O blestemata orchestra fara cantareti, Fara clovni sau mascarici sau natafleti, Fara algebra. Orchestra funebra, Destinata mortii noastre-a tuturor, Cand toti vom putrezi-ntr-un rece hol, In ascunsa tenebra. Orchestra funebra Se mai aude in tacerea neagra a noptii Cantand in acorduri blestemate a mortii: "Orchestra funebra!". CERSETOR DE IDENTITATE Am iesit grabit din ceata stand cu mainile pe fata si ma vad imbalsamat pe scheletul unui pat, ce povara mea o poarta ca o intristare moarta peste care am apus. Stiu ca inca n-am ajuns un obiect intr-un muzeu care dainuie mereu, nici caiaua de metal la copita unui cal, sau vreun silex milenar ratacit prin calendar. Vreau sa fie doar dreptate, sa mai am identitate, nestirbita si bolnava, juxtapusa si concava, dar macar sa stiu ca este relista mea poveste, adevarul sa se stie ca am fost o marturie a tot ce-am vrut si-a tot ce sunt, atat in cer,cat pe pamant. 24-09-2000 ____________________________ daca vrei sterg poeziile tale din mesajul asta ca sa nu se inteleaga altceva desi am mentionat ca sunt scrise de tine in fine nu vreau sa ma intelegi gresit, esti dorit aici mi se pare ca esti foarte talentat da' incearca si tu sa nu exagerezi cu topicurile ce naiba... |
||||||||||||
|
|
|||||||||||||
| E toamna |
|
||
|




bravo
Chiar m-a impresionat poezia ta 

