|
Mafio
Utilizator interzis
| Data inscrierii: 20/Mai/2007 |
| Mesaje: 141 |
| Localitate: Capo's House |
|
|
Howard Phillips Lovecraft (*20 august 1890 în Providence, Rhode Island, †15 martie 1937, în Providence, Rhode Island), scriitor american, este unul dintre pãrinþii literaturii fantastice a începutului secolului XX.
Lovecraft s-a nãscut în casa familiei sale din 194 Angell Street în Providence, Rhode Island. Tatãl sãu, Winfield Scott Lovecraft era vânzãtor ambulant. Mama sa Sarah Susan Phillips Lovecraft putea sa îºi urmãreascã arborele genealogic încã de la venirea în Massachusetts Bay Colony, Statele Unite (1630). Când Lovecraft avea 3 ani se ºtia cã tatãl sãu a suferit o cãdere nervoasã într-o camerã de hotel din Chicago ºi a fost adus la Spitalul Butler, unde a rãmas timp de 5 ani. Povestea colapsului psihic a fost o acoperire pentru a salva familia de ruºine. De fapt, tatãl micuþului Howard Phillips era bolnav foarte grav de sifilis.
Lovecraft a fost crescut de mama sa, doua mãtuºi ºi bunicul sãu, Whipple Van Buren Phillips. A fost un fel de copil minune, la vârsta de 2 ani recita poezii iar la 6 ani deja scria. Bunicul sau l-a încurajat sã citeascã, aducându-i cãrþi ca "1001 de nopþi", "Bulfinch's Age of Fable" ºi versiuni pentru copii a Iliadei ºi Odiseei. Bunicul sãu a stârnit ºi interesul copilului pentru ciudat, spunându-i poveºti gotice originale. Lovecraft a fost un copil bolnav mai tot timpul. A frecventat ºcolile doar sporadic dar a citit mult. A produs câteva publicaþii de mic tiraj începând cu 1899, în colaborare cu "The Scientific Gazette".
Whipple Van Buren Phillips a murit în 1904, iar familia a rãmas împovãratã datoritã administrãrii defectuase a banilor ºi proprietãþilor, fiind nevoitã sã se mute în altã casã, pe aceiaºi stradã însã mult mai mica ºi nu la fel de comodã. Lovecraft a fost foarte afectat de aceasta pierdere a locului de naºtere ºi pentru o vreme chiar s-a gândit la sinucidere. A suferit o cãdere nervoasã în 1908 din cauza cãreia nu a reuºit sã obþinã o diplomã de liceu. Astfel, eºecul sãu de a-ºi termina studiile ºi de a intra la Universitatea Brown l-a urmãrit toatã viaþa. Primele sale lucrãri ºlefuite au început sã apãra în anul 1917 - "The Tomb" ("Mormântul") ºi "Dagon" ("Dagon"). Tot în acest timp a început sã îºi construiascã imensa reþea de corespondenþi - scrisorile sale destul de lungi ºi cu un stil aparte vor face din el unul dintre cei mai mari scriitori de corespondenþa ai secolului. Printre corespondenþii sãi figureaza Forrest J. Ackerman, Robert Bloch ºi Robert E. Howard.
Mama sa a murit în 1921. La puþin timp dupa aceea a început sã frecventeze o convenþie a jurnaliºtilor amatori unde a cunoscut-o pe Sonia Greene. Era de origine ucraineano-ebraicã, ºi cu câþiva ani mai mare decât Lovecraft, fiind nãscutã în 1883. Cei doi s-au cãsãtorit, cu toate cã mãtuºile lui Lovracraft nu erau chiar mulþumite de acest aranjament. Cei doi s-au mutat în Brooklyn, New York, loc pe care autorul îl ura. Astfel, peste câþiva ani cei doi au convenit la un divorþ amiabil, urmat de întoarcerea lui Lovecraft în Providence pentru a locui împreunã cu matuºile sale. Perioada întoarcerii în Providence - ultima decadã a vieþii sale - a fost cea mai prolificã perioadã de creaþie. Atunci a scris aproximativ toate povestirile sale binecunoscute, publicate în "Weird Tales" ºi alte reviste, la fel ca ºi lucrãrile mai lungi ca "The Case of Charles Dexter Ward" ("Cazul Charles Dexter Ward") ºi "At the Mountain of Madness" ("La poalele muntelui nebuniei").
În ciuda eforturilor sale a devenit din ce în ce mai sãrac. A fost nevoit sã se mute iarãºi, într-o casã ºi mai micã, împreuna cu mãtuºile sale. A fost teribil de adânc afectat de sinuciderea lui Robert E. Howard. În 1936 i s-a pus diagnosticul de cancer la colon ºi malnutriþie. Ultimul an din viaþã l-a trãit într-o durere constantã, curmatã de moartea sa în Providence.
|
