 |
 | Topesc zapezi pe fostele regrete (sonet) |  |
|
freeswallow
Membru
 
|
|
Topesc zapezi pe fostele regrete;
le-arunc pe apa timpului. Din spume abia le-aud acuzele postume soptindu-mi c-au murit de frig, de sete. N-am timp sa plang! raspund... si beau din Lethe. Ce ieri m-a tulburat, azi n-are nume si nu stiu cum... dar iar e cald in lume! Tristetea, taraind ca-n robinete, mi-ar tulbura surasul, ochii daca as vrea s-ascult litania-i perfida din societatea ei de var si caramida. Cum sa inghet in haina ei saraca? Privirea in mirare se imbraca: da.. stiu, ar fi putut sa ma ucida! |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
leo37
Membru
|
|
o poezie cu versuri tare bine legate intre ele, felicitari ;)
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
raduku21
Membru
|
|
Da este bine legata, dar s-ar putea sa isi piarda un pic sensul in unele locuri. Oricum este o poezie simpatica.
|
|||||||||||
|
_________________ " Ratiunea este ca un copac, ii poti taia multe crengi dar nu-i poti extirpa radacina" - I. Kant " Imi doresc sa fiu cine sunt si sa pot arata asta fara sa imi fie teama de consecinte."
|
|||||||||||||
|
 | Topesc zapezi pe fostele regrete (sonet) | |
|
||
|
|
|