|
Tache Alin
Bine ai venit!
| Data inscrierii: 31/Iul/2014 |
| Mesaje: 1 |
|
|
|
Totul incepe cu tentatia . O vezi in jurul tau , dar te mentii de piatra si incerci sa te abtii . Si te abtii , te abtii , te abtii . Omenirea ajunge sa te intrebe cum de ai rezistat . Totul pana intr-un punct . Totul pana cand sufletului ii cedeaza fundatia si te darami pe dinauntru cum se darama un castel de carti din cauza unei carti plasate prost . E întocmai ca viciului fumului . Intr-un punct in viata ta iti cedeaza fiinta si cazi in pacat . Si iti zici ca o incercare nu poate dauna prea rau .
Iti este putin teama si tremuri cand o vezi . Te uiti la ea , ii dai drumul hamului inimii si o lasi sa zbure . Iti lasi mintea inundada de gandurile cu ea . Iti umezesti buzele si ti-o plasezi tacticos intre ele . Sangele incepe sa alerge intr-un ritm mai alert si te simti atat de ciudat , dar acum e prea tarziu sa dai inapoi . Bricheta scapara scanteia ce duce la crearea flacarii. Sufletul jinduieste dupa caldura buzelor ei si stie ca si al ei la fel . Mica bagheta de pacat se aprinde si iti lasi plamanii coplesiti de vapaia fumului . Ea hotaraste sa faceti un viitor impreuna si te simti inundat de sentimente . Fumul iese lasandu-ti doar o ameteala usoara ce iti face capul mai usor . Te simti imbatat de dragostea cu care te drogheaza in fiecare secunda . Si te bucuri de momentele cu ea , fauriti amintiri ce vor avea sa dainuiasca prin plasa timpului etern . Tutunul se inflacareaza mai tare cand tragi si tragi si tragi . Si ti-o doresti mai mult , sufletele vi se unesc ca o coca , unul intr-altul . Se intampla de cateva ori sa mai si scapi tigara si sa te arzi pe alocuri . Se mai intampla ca vapaia din varful ei sa cada si sa o lase inerta cu tine tragand in gol din ea . E nevoie sa scaperi bricheta inca o data . E nevoie sa reinvii focul pasiunii si sa iti inlantuiesc orgoliul pentru ea .
Dar intr-un final , ajunge la sfarsit . Tutunul se termina . Fericirea seaca si ea decide ca nu e fericita langa tine . Te simti spart , incomplet , distrus . Vapaia ce era odata totul devine un scrum ce poarta povara amintirilor frumoase . Si o stingi , apasand cu durere in scrumiera arhiplina de atatea incercari esuate de fericire . Iti doresti sa mai iei o parte din ea , dar stii ca e terminata si te simti molesit .
Nu-ti ramane decat sa te bizui pe paza timpului sa-ti redea vitalitatea plamanilor si nu-ti ramane decat sa gasesti alta doza de tutun ce te va tine din nou in extaz
|
|
|
