FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI :: Sonet de atelier

Trimis: 02/05/2009 23:15

Atâta drum de-aici până la tine!
Parcă aş fi captivă-ntr-o cetate:
pereţi înalţi, zăbrele, porţi legate,
străjeri tăcuţi… şi vânt… şi-odăi străine…
Abia respir în orele puţine
de somn bolnav, neliniştii furate.
Indiferent deasupra lumii bate
un ceas nebun. Şopteşte-mi că ţi-e bine…
Târziu, adorm. Mă soarbe-un val spre mare
legănător, chemând spre amenzie
şi-n schimbul tău - o insulă pustie.
E vis urât părelnica uitare.
Tot ce îmi eşti, ce-ţi sunt ţipând tresare:
odihna mi-e duşman îndată ce nu te ştie!

l-am postat cu mentiunea "de atelier" deoarece nu sunt DELOC multumita de miravilioasa mea creatie! Singura parte pe care o consider cat de cat acceptabila este catrenul al doilea.
Ultimele doua tertine le consuder dezastruoase nu prin ideea continuta, cat prin rima excepțional de banala (final in "are") si , nu stiu, parca nu se leaga... Versul ultim imi place, desi suna a sonet scris acum cateva sute de ani. Dar cum imi place Shakespeare, merge, zic eu...
Ideii? Critica? Veniti cu foarfecele!

Trimis: 03/05/2009 00:15

Am sa incerc eu sa refac fracțiune dinspre final, care sincer nici mie nu imi place cum suna.

"Abia reprin in orele putine,
Din cauza unui somn bolnav,
Lovit de o neliniste de om trandav...
Indiferent deasupra lumii, bate spre mine
un ceas nebun, ce-mi sopteste ca totul e bine...
Tarziu in noapte un somn ma cuprinde,
Ma ia cu totul un val ce ma prinde...
Ma leagana chemandu-ma spre amnezie,
Si in schimbul tau apare o insula pustie,
Este un vis urat ce ma doare,
Tot ce îmi eşti, ce-ţi sunt ţipând tresare:
odihna mi-e duşman când nu te ştie!

Cred ca nu o sa iti placa cum ti-am modificat-o... sa nu ma omori :-)

Am incercat si eu... cu talentul meu:)) Sa imi zici ce parere ai:D

Trimis: 03/05/2009 00:16

Vezi ca acolo la inceput este: "Abia respir" exact cum ai scris :-D

Trimis: 03/05/2009 00:29

Multumesc, Raduku!

Acum ar trebui sa-ti spun despre sonet: cum stii, este o poezie in forma fixa, cu 14 versuri, de obicei primele doua sub forma de catrene cu rima imbratisata sau imperecheata si ultimele doua tertine cu rima libera.
Primele 8 versuri vb despre tema, (ideatica, drama, conflictul care motiveaza scrierea), ultimele schimba tonul, aici intervenind spunerea poetului, raportandu-se la ceea ce s-a prezentat anterior.
Concluzia este subliniata teribil de bine in forma sonetului englez, care are 3 catrene cu rima libera si un distih final. (Ca tot a venit vorba despre sonetul englez, cele scrise de Shakespeare sunt SUPERBE si, poate surprinzator, tinand seaman de perioada in care au fost scrise, extrem de actuale! Cititi-le si o sa le iubiti! Si pe Shakespeare :-P

)
O alta caracteristica a sonetului, nu neaparat intotdeauna respectata, este versul de 11 silabe, numit endecasilab.
Raduku, crede-ma, si acum mai scriu numarand silabele, ca sa respect prozodia. :-)

Trimis: 03/05/2009 00:44

Mersi pentru explicarea sonetului, acum pot intelege si eu mai bine, si bravo, vezi ca se poate tine masura, ba cred ca si muzicalitatea e mai bine conturata. (se stie ca sunt adeptul masurii unice).
Cat despre Shakespeare...nu am citit, as fi curios dar nu stiu unde as putea gasii...

Trimis: 03/05/2009 01:01

http://www.sisif.ro/articol-293.html

Axel H. Lenn

Trimis: 03/05/2009 01:04

Sonetul LXVI
Traducere de Dan Grigorescu şi N.Chirică (Sonete şi poeme, Editura Minerva, BPT, Bucureşti, 1974)

Sătul de toate, caut tihna morţii,
Să nu mai văd slăvit pe cel nemernic,
Şi pe sărac cerşind în faţa porţii,
Şi pe cel rău hulind pe cel cucernic,
Şi pe cinstit de cinste avînd teamă
Şi fecioria pradă umilinţei,
Şi împlinirea neluată-n seamă,
Şi forţa la cheremul neputinţei,
Şi artele de pumn încăluşate,
Şi doctor raţiunii, nebunia,
Şi adevărul simplu, simplitate,
Şi binele slujind neomenia!
Sătul de toate, toate le-aş lăsa,
Dar dacă mor cui las iubirea mea?

Trimis: 03/05/2009 01:05

Sonetul LXVI
Traducere de Petru Rezuş (Sonete, Editura Grai şi Suflet, Bucureşti, 1991)

De toate dezgustat, strig după moarte,
cînd văd cerşind pe omul drept şi pur,
pe sec şi ticălos ajuns departe,
credinţa dalbă stinsă de sperjur,
onoarea scumpă - fapt de ocară
şi fecioara - marfă de vîndut,
desăvîrşirea stînd umil la scară,
puterea oarbă zăngănind din scut,
iar arta la sătui netrebnici - roabă
ştiinţa - ucenică a prostiei,
spunînd minuni pe cel cu mintea slabă
şi binele slujindu-i mişeliei.
Scîrbit de toate, ca să mor aş vrea,
dar, mort, ar ispăşi iubirea mea.

Sonetul LXVI
Traducere de Nicolae Pintilie (Sonete, Editura Moldova, Iaşi, 1991)

Sătul de tot spre-a morţii tihnă ţip -
Să nu-l mai văd pe vrednic cerşetor,
Pe mărginit gătit în falnic chip,
Credinţa dată relei sorţi de zor
Şi cinstea-mpodobită ruşinos
Şi fecioria pîngărită-oricînd
Şi chiar desăvîrşirea dată jos
Şi dreptul sub eficacitatea şchioapă stînd
Şi graiul artei sub căluş închis
Şi nebunia doctor pe dibaci
Şi adevărul nerozie zis
Şi bunul pe cel rău avînd cîrmaci.
Sătul de tot, să scap de tot aş vrea,
Ci, mort, stingheră-mi las iubirea mea.

Sonetul LXVI
Traducere de George Pruteanu (Sait personal)

Lehămetit de tot, aş vrea să mor:
Să nu mai văd netrebnici îmbuibaţi,
Pe cei cinstiţi, în cerşetori schimbaţi,
Credinţa, marfă ieftină-n obor,
Fecioara pură - scoasă la mezat,
Onoarea - aur fals, înşelător,
Cel drept, de forţa strîmbă-nfrînt uşor
Desăvîrşirea luată drept păcat,
Frumosul – zugrumat de-un zbir mîrşav,
Cuminţii – bănuiţi de nebunie,
Curatul adevăr – numit prostie,
Şi Binele – dat Răului ca sclav…
De toate scap, de fac ultimul pas,
Dar, dacă mor – iubirea-mi cui o las?

Sonetul LXVI
Traducere de Ion Frunzetti (Sonete, Editura Tineretului, Bucureşti, 1963)

Scîrbit de toate, tihna morţii chem;
Sătul să-l văd cerşind pe omul pur,
Nemernicia-n purpuri şi-n huzur,
Credinţa - marfă, legea sub blestem.
Onoarea - aur calp, falsificat,
Virtutea fecioriei tîrguită,
Desăvîrşirea jalnic umilită,
Cel drept, de forţa şchioapă dezarmat,
Şi arta sub căluşe amuţind;
Să văd prostia – dascăl la cuminţi
Şi adevărul – semn al ‘slabei minţi’,
Şi Binele slujind ca rob la rele...
Scîrbit de tot, de toate mă desprind,
Doar că, murind, fac rău iubirii mele.

Sonetul LXVI
Traducere de Gheorghe Tomozei (Sonnets - Sonete, Editura Pandora, Târgovişte, 1998)

Scîrbit de tot, izbava morţii chem,
cel drept cerşeşte, laşul îşi arogă,
nevolnic, a magnificenţiii togă
şi gîndul pur se stinge sub blestem.
Cinstirea-i împărţită grosolan,
e pîngărită casta feciorie,
perfecţiunea-i frîntă de urgie
şi-ngenuncheat, orice perfect elan.
A artei gură trîndavu-o astupă,
nerodul, iscusinţii-i porunceşte
şi adevărul singur se smereşte
robit mişelului ce stă să-l rupă.
Scîrbit de tot, m-aş stinge lipsit de glas,
dar dragostea, murind, cui să o las?

Trimis: 03/05/2009 01:11

Mersi de link si postari, le-am salvat si o sa le citesc pe indelete maine, cred ca o sa le caut si in engleza dupa ce le citesc asa, sunt curios sa vad diferenta dintre romana si engleza...

Trimis: 03/05/2009 01:12

Mi-ati dat o idee: o sa deschid un topic cu traducerile sonetelor shakesperiene, cu originalul in engleza si toate traducerile romanesti pe care le stiu. :-)

Trimis: 03/05/2009 01:15

...ok, maine o sa caut tot ce am, acum seară buna! :-D

(am iluzia ca mi-e somn... ;-)

...)

Trimis: 03/05/2009 01:17

te cred

seară buna

Trimis: 03/05/2009 14:58

Mersi

Pot sa spun ca acum stiu ce inseamna sonet :D eu ti-am modificat acolo in necunoastinta de cauza poate... dar nu imi placea deloc cum suna :) Si eu mai numar masura uneori... dar mi-se pare exagerat de stufos :)) Adica e cam mult de pigulit :D si stiu ca asa se fac poate toate poeziile adevarate... dar mie imi place sa le las asa cu "cade" inspiratia :D

Trimis: 03/05/2009 19:24

Am deschis topicul. :)

http://forumulscriitoriloramatori.myforum.ro/william-shakespeare-sonete-vt471.html

Acum puteti citi traduceri ale primelor patru sonete ale Maestrului (asa il numesc pe William Shakespeare), cu varianta in autentic (engleza).
Mentionez ca exista multiple traduceri in limba romana. O sa postez doar sonetele publicate deja in volum sau, unde este cazul, si traduceri ale autorilor care au postat pe internet, evident doar cu acordul lor. :)

Trimis: 03/05/2009 21:41

Da... imi plac extrem mult cele in engleza:) Dar sunt traduse foarte plăcut si in romana:D

Trimis: 04/05/2009 22:02

ok...le-am citit, atat in romana cat si in engleza.
In întâiul rand, treducerile in romana am vazut ca difera destul de mult una de alta la aceiasi poezie...
In al doi-lea rand, dupa ce le-am citit atat in romana cat si in engleza...sincer, nu am fost deloc impresionat...adica, nu consider deloc ca ar avea ceva special...sunt doar niste idei filozofice insiruite si comparate...in genereal e suparat pe viatza ca nu mai e nimic cum ar trebui sa fie, puritatea, bunatatea si de ce mai vorbeste el, insa nu sunt expuse intr-un mod poetic deosebit, in care sa citesti tare mult printre randuri,sau sa aibe metafore prea frumoase...(una singura am retinut-o care mi-a placut, era ceva de genu, ...sapand santuri in lanul frumusetii...sau ceva de genu, asa era in engleza, si stiu ca in romana era tradusa cu riduri, si chipul frumusetii dar ma rog...)
In concluzie, parerea mea e ca Shakespeare a fost un MARE filosof... insa nu prea a avut succes in poezie, cred ca nici macar nu se compara cu Eminescu sau Arghezii, sa-l compar pe Shakespeare cu Eminescu in ale poeziei, e ca si cum m-as compara pe mine cu Eminescu asa ca...

P.S. freeswallow,sper sa nu ma injuri pentru parerile mele, pentru ca stiu ca iti place Shakespeare si te-am mai pus sa le mai si cauti si postezi...

Trimis: 04/05/2009 22:05

Oricum referitor la ceea ce zice leo... nimeni nu se pricepe la toate.... uite Caragiale nu stiu cat se pricepea la poezii.... dar a scris comedii si nuvele excelente daca ma intrebi pe mine :D Eu cred ca el este pe locul doi dupa Eminescu :D

Trimis: 04/05/2009 22:08

Da raduku, asa e, Caragiale poate ca nu se pricepea extrem de bine la poezii cum probabil ca nici Eminescu la schite si ate nebunii, dar Shakespeare asta e prea știut pentru poeziile sale, si cred ca e o exagerare...

Trimis: 04/05/2009 22:16

Ei si tu leo... sincer sa fiu... stii cum sunt englezii.... pe mine personal ma enerveaza ca totul e pe dos... Celsius NU! Ci Farenheit... Metri... NU Ci picioare... kilometri.... nuuu ci mile... si stai ca mai erau cateva... aaa da... circulatul pe componentă stanga cu masina nu pe dreapta....etc...

Trimis: 04/05/2009 22:31

da ai dreptate, faza cu masina si mie imi pune capac...