 |
 | Poezii vechi |  |
|
Cosmin M.B.
Bine ai venit!
|
|
Imi faceam ordine prin biblioteca acum cateva zile si am dat peste un caiet mai vechi, in care am incropit cateva poiezii intr-o perioada tare tulbure (sfarsitul tarziu al adolescentei). M-am gandit sa nu ramana ingropate, poate va vor place. Iata doua dintre ele:
Singuratate Zorile’s din nou aproape; Soarele rasare iar. Manechine miscatoare Strabat omenirea in zadar. Tentaculele valtorii Se intind la infinit; In multime individul Pierde chipul definit. Cladiri grele ma-nconjoara… Nori acopera cu plumb Un mormant imens ce-i lumea. Imens? Nu… imi pare stramt! Plictiseala Imprejur privesc ades Chinuit de plictiseala. Negre versuri vreau sa tes Dar, rapus de oboseala, cad. Asta lume cenusie, Trista, nemiscata, rece, Ma-mpresoara, ma petrece, Ocean de monotonie. Somn adanc ma prinde-n mreje: Neagra zi – profunda noapte Se coboara-n vis – tacere Fara soapte. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| Re: Poezii vechi | |
|
Ionut Petraru
Administrator
|
|
jucăuşe şi frumoase, cei drept copilăroase, dar au muzicalitate şi ritm, trebuia să te ţii de treabă:) 
apropo, citiţi regulamentul cândva de a posta  |
|||||||||||||
|
|||||||||||||||
|
 | Poezii vechi | |
|
||
|
|
|