 |
 | Poemus Primus |  |
|
Oscar
Bine ai venit!
|
|
#EPILOG#
Euforic, plin de har Suflet fara de hotar Un cadavru fara tihna Ce se-ndreapta spre lumina. Stau si mazgal cu argint P-un hristov nemarginit Cand deasupra-ncet ma cheama Un ceasornic.Spre pomana! Si incerc sa-ti dau din suflet Un crestin si curat cantec Sa iti vina de folos Cand vei da de greu moloz. Si ce Univers m-asteapta, Paradis,prea scumpa casa, Asteptata-am sa ma-nchin Tie Tata Cel Divin. Sa incerci sa il sfintesti Sa botezi, sa urmaresti Cel curat cuvant lasat Pe acest hristov patat. Iata!Vad cum din neant, Vine El,Arhanghel alb La strabuni mei ma duce La maicuta ce ma plange. Sur,asa arata-al vietii drum Sur,ca un culoar strabun Peicit cu vagi memorii Ce apar ca niste stoluri. Eu incerc s-ating lumina, Sa cunosc pe veci surdina Paradis,Tu dulce-altar Ia-ma!Du-ma catre har! #CANTUL 1# Cine sta la capatai? Cine este cel dintai? Cine poate sa-mi raspunda? Poate TU,Fiinta strabuna. Ne-nsemnate zile, zile Muritoare si senine Cand stiu eu ce ma asteapta Chiar aici-lumini distanta. O,tu Cosmos savarsit De prea Bunul Fericit Crezi tu orare ca imi pasa De mor sus, de mor acasa? Stie El Luminatorul Cel de viata Datatorul Ca aici in fiinta mea Sta chiar ea.........! #CANTUL 2# Dar ce jale ciripeste? Si ce monstru imi vorbest, De acolo din strafundul Paradisului neutru? Ce de clinchete de lanturi Sangerate-au facut santuri Pe al bestiilor trupuri Ce traira printre fluturi. Ce fantome,ce moroi Ce diavoli,ce strigoi! Toate de o fiinta sunt Urgisite sub pamant! Ma aplec sa vad in abis Cine tuna-asa-ntradins Si ma cheama spre-a s-a fiinta Oare poarta montrul o stiinta? #CANTUL 3# -Cine esti si cum te cheama, O,tu glas ce stai in groapa Ce spre mantuire tipi De ce vrei sa te ridici? -Ce stiu eu fiinta alba De-am un nume sau o seama Ca de ani lumina stau Urgisit de Bunu-mi drag! Eu nascut fusei intaiul La un Univers stapanul Primul om pus pe Pamant De Taticul meu Cel scump. El facuta-mi absolut orice voie Pentru blanda Lui nevoie, Dat si mare, dat si zare Dat si timp,dar fara moarte! Dat si pe-a Lumii Regina Pe a Cosmosului Nimfa, Dar nu ma bucurai de Ea Blestemata fie foamea! O,tu Eva prea frumoasa Rupta chiar din a mea coasta De mi-ai auzii strigarea Ah,de mi-ai primi iertarea! SFARSITUL PRIMEI PARTI... |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
Duverna
Bine ai venit!
|
|
Rondelul unui parfum
În orice zi, îndată ce mijesc zorii Respir... aromă dimineţii Ce-mi dă vigoarea tinereţii, Asemenea cum extind bujorii. Chiar de pe ceruri apar norii Şi pe pământ stă vălul ceţii, În indiferent ce zi, când mijesc zorii Respir... parfumul dimineţii! Parfumul, e substanţa florii, Balsam din Dumnezeul Vieţii Cum tainic îl descriu profeţii; Îl simt, cum îmi trezesc fiorii, În absolut orice zi, când mijesc zorii Respir... mireasmă dimineţii! Flavius Laurian Duverna 17 martie 2016 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Poemus Primus | |
|
||
|
|
|