 |
 | Orasul meu... |  |
|
lucretiu
Membru recent
 
|
|
Orasul meu...
(pentru mine) Am ramas fara benzina, venind dinspre nicaieri... asa ca am pornit la picior, cu talpile infipte-n niste bocanci cu crampoane sangerii... Si am mers mult, schimband trei perechi de adidasi Ca vai , departe este si nicaieriu asta de casa am trecut pe langa copaci anonimi, inaltand crengi amenintator spre mine, am trecut pe langa case cu acoperis in pivnita, am vazut chiar pasari ce se tarau folosindu-si aripile pe post de dinti... mestecand aer si inghitind venin,scuipand coji de cianura pastrand miezul... mi-am zis: trebuie sa fiu aproape de orasul meu atunci... si am ajuns:niste flori vestejite pe indicatorul ruginit de stropii emanati printre dinti de momentul ce radea isteric "Bine ai venit, Dumnezeu sa te ocroteasca!" Ca vei avea mare nevoie, as fi adaugat eu... Ei bine, ajung pe o alee laturalnica si intunecata vesnic lumina fiind prea lenesa sa se deplaseze si aici "Aleea moralitatii" se numea... Vad aici fata de care mi-a placut aproape o viata careia ii scriam poezii puse pe sub usa,semnate "anonim" coborand taraganat dintr-o masina si aruncand un servetel catre cosul de gunoi...(respectiv o biblioteca) Intampinand-o , fara sa stie cine sunt, imi zambeste Si ma intreaba daca vreau sa urc la ea Confuzie,negare,acceptare,refuz,furie,confuzie,inchidere in sine... Trecand prin aleea saraciei, doar pasager,privesc satisfacut oameni incercand sa se incalzeasca arzand bani oameni implorand cartile sa se deschida barbati si femei ducandu-si brichetele aprinse la piept Ies pe Vendeta, si vad un brad si-un molid deghizat in brad tragand pe unu de maini si de picioare ca sa-l faca hartie si flori ce schimba fete intre ele Ajung pe aleea viselor, unde vad flasneta miraculoasa Se spune ca daca introduci o mondeda si rotesti vertiginos de manivela, ti se va indeplini... De nedescris agitatia si tumultul din jur Tineri,batrani,tineri batrani, batrani tineri, Femei, barbati, barbati femei, prietene barbati Toti la coada, asteptandu-si anxiosi randul... Dandu-si coate cu spini de tare intre coaste si strivindu-se intre ei cu clipiri din pleoape...Unde mai pui ca era unul care facea cu ochiul ce altii nu faceau cu mintea! Am ales si aici sa fiu refuznic,si am plecat mai departe ajung pe aleea nebuniei, unde vad tineri studenti dornici sa munceasca, sa se angajeze, sa fie doctori sa-i ajute pe altii, saltati de ambulante cu lumini in purpuriu amestecat cu bleu marin si caki(cu niste trandafiri desenati pe halatele medicilor) invartindu-se ordonat ca un titirez pe un nisip muscator... ambulante conduse de fosti studenti romani, emigrati intre timp,evident... Aleea nebuniei e in prelungire cu aleea genialitatii Unde din pacate, statea un gard greoi de fier cu lacate ruginite Pe unde abia mai strecurai o schija de cheie Pazit de doi caini ce-mi zambeau cu toti dintii si-mi vorbeau gutural... Totusi, printre zabrele, am aruncat un ochi ce s-a rostogolit pe asfalt zanganind ca o moneda cu mihai viteazul Am vazut o strada perfect curata, fara gunoaie,ingradita de cladiri perfecte, cubice,fara de cusur,fara ferestre,fara usi, si fara retele de telefonie (mobila sau fixa),fara internet,fara cutie de scrisori ...Cladirile erau legate intre ele de un coridor suspendat...si locatarii, intuiesc, stateau cate unul pe etaj Am mers mai departe,spre casa mea,din fundul orasului E pusa strategic, pe aleea Viitorului... N-am mai fost de mult acasa, s-a schimbat mult... Vad cladiri fara o fundatie solida,vad amprente faciale pe ziduri,fara sa le recunosc si o gramada de nume inscriptionate cu sange si cu aur... Ce nu le descifrez din pricina cetii ce iti taie cutitul... Si parca strada e ca o mlastina, m-am cufundat pana la brau Ori ma intorc pe aleea prezentului(cu pasajul visarii suspendat) Ori... |
|||||||||||
|
_________________ "Sunt vechi, dom'le..." I.L.Caragiale
|
|||||||||||||
 |
 | Orasul meu... | |
|
||
|
|
|