 |
 | Mormant |  |
|
raduku21
Membru
 
|
|
Merg in nestire pe strada,
Ma uit la societatea in garda, Parcurg incet un bulevard... Trec pe langa un gard, Continui sa merg inainte, Ma uit si vad atatea zambete, Dar eu nu pot sa zambesc, Fiindca nu mai pot sa traiesc... Intru in Belu cimitir, Si ma simt ca un suvenir, Ma plimb incet printre morminte, Ma plimb in ale mele vesminte... Inaintez printre pietre sfinte, Simt ca universul meu ma minte... Pasesc incet printre morminte, Toate sunt numai zacaminte... Ceva imi atrage atentia, in fundal Un simplu sunet genial, Totul e pe o muzica linistita, O muzica putin mai diferita... In fata mea un mormant apare, Numele meu straluceste-n soare, Muzica incet s-a oprit... Si-un perete de lumina s-a zidit... |
|||||||||||
|
_________________ " Ratiunea este ca un copac, ii poti taia multe crengi dar nu-i poti extirpa radacina" - I. Kant " Imi doresc sa fiu cine sunt si sa pot arata asta fara sa imi fie teama de consecinte."
|
|||||||||||||
 |
| |
|
leo37
Membru
|
|
foarte tare sfarsitul, citeam o descriere si apoi mi se parea putin ciudat ca intra omu in cimitir :)), dar finalul e tare :D
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
raduku21
Membru
|
|
ms leo :D ... da finalul era marea idee a acestei poezii :))
|
|||||||||||
|
_________________ " Ratiunea este ca un copac, ii poti taia multe crengi dar nu-i poti extirpa radacina" - I. Kant " Imi doresc sa fiu cine sunt si sa pot arata asta fara sa imi fie teama de consecinte."
|
|||||||||||||
|
| |
|
leo37
Membru
|
|
si ti-a iesit :P, e un final pe care ai putea sa il banuiesti, dar care totusi te surprinde
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Mormant | |
|
||
|
|
|