|
Kris
Membru recent

| Data inscrierii: 04/Mar/2007 |
| Mesaje: 50 |
|
|
 |
Autopsia îngerului
Plingi în coltul magaziei
si lacrimile-ti ramin în pinza paianjenilor
mirati de-asa muste amare.
O slujnica din secolul trecut
se piaptana fericita în pragul unei case
cazate chiar ieri la cutremur.
Nu poti face nimic
pentru copilul smintit ascuns în boscheti
ce scoate scântei si funingine pe gura
ca un vapor cu zbaturi.
El e aidoma oului
cu aura pe dinlauntru.
Daca i-ai atinge macesul din preajma
ai cadea electrocutat.
- - - - - - -
Soră si frate
Instrument cetos cu coarde
si burdufuri si pedală
moartea vine si-semparte
fiecaruia egală.
Doi cartofi se iau de mâna
doua frunze-si spun adio
fata popi e-n fintina
griu-i alb si mort în piua.
-Frate, frate un'ti-e sora ?
-Sus în turn să nasca ora.
-Sora, sora un'ti-e frate ?
-Jos la Balgrad, sub cetate.
- - - - - - -
Dodeskaden
Ce-ati facut cu nebunii din gari ?
Macar ei n-aveau limba de cirpa.
Saci cu piine,sudoare,tigari
si tacerea complice si tirfa.
I-au cam tras spre polul lor cald
institutele de binefacere ?
Le-au extras de sub teasta smarald,
i-au papat chiar în faza de coacere ?
Om-vagon, bou vagon, palid tren
cu baloturi de sila si ura.
Sint copilul din Dodeskaden
cu ziare aprinse în gura.
- - - - - - -
Nasterea unei definitii
Să vinzi piei de closca la gura Labirintului
intocmai lui Borges
numit în derâdere inspector al pietii de pasari din Buenos Aires
si să te iei în serios
de parca-ai fi dereticat cotete cu vulturi
de parca-ai fifacut ordine în colonia de pelicani.
Trebuie intretinuta o anumita confuzie
ca legatura dintre hotul de buzunare si canguri,
altfel bietului reporter i se apleaca de-atita realitate
iar criticul literar acuza în sfirsit marea
ca-i prea manierista...
Astfel indraznesc eu să numesc viata:
acea cazna fertila a obiectelor
de-a ajunge altceva decit sint
- - - - - - -
Salonul de toamnă
Imaginatia nu costa nimic
si asta o stie cel mai bine Dumnezeu-pictorul
în septembrie
când profitind de umezeala saracului
deschide o expozitie impresionista în zidul jilav
(mici pete neinramate, voluptoasa igrasie ce-l excita pe Manet
de care nici popa nici primarul dornic de ceremonii
n-au habar
altfel, de buna seama, s-ar fi taiat o panglica
s-ar fi rostit discursuri ar fi gilgiit sampania
si critica si-ar fi ros ciolanul ei roz,
aici la zidul saracului
unde mâna reumatica a lui Dumnezeu
isi desavirseste lucrarea
- - - - - - -
* * * - Moartea s-a suit...
Moartea s-a suit pe casa noastra
pune tigla si cirpeste fumul
zice aluatului trei vorbe si fudulul crede si se umfla
si vitelul abia fatat
ii linge
sare calda din sudoarea palmei
si cimpoiul ce pastreaza-n burta rasuflarea
parca se umple de-o mireasma necântata inca
moartea s-a suit pe casa noastra
moartea s-a suit pe casa noastra
- - - - - - -
Jupânu'
Intr-o vineri, pe la prinzul mare,
rapita se-mbolnavi de galbinare,
câinele se scoroji sub masa
si-ncepu să ploua din mireasa.
Nu mai chiuiti ca nu-i a bine,
vine cineva dar nu stiu cine,
merge undeva dar nu stiu unde,
stati si voi prin santuri ca va tunde.
Biv-vel-Vierme-i, chiar Jupinu' nostru,
ne-a tocit în miini la popa-prostu
si acum prin aerul de-amiaza
ca ne-o chinta sparta ne fileaza.
- - - - - - -
Pilat - omul
Leii s-au scurs în placenta nisipului,
maimutele-au pierit de tristetea maimutelor...
Ar putea reapare peste o mie de ani
asa cum apar din senin gindaceii sub masa betivului,
vintul va purta seminte de portocali si flamingi,
taifunul va-mprastia polenul girafei,
vom minca pepeni
si-n loc de simburi vom scuipa salamandre si veverite,
Natura isi va asigură aminte,
dulcea amnezie a timpului se va topi,
hidrocentralele vor cauzează peste si iarba,
fulgerul va suge lampile cu lacomia vitelului,
Tatal îi va cere iertare
Fiului,
dar teama, teama îmi e
ca Pilat - omul
se va spala inca-o data pe miini.
- - - - - - - -
O betie cu Marx
Batrine Marx tu pe aceste meleaguri
vei fi degraba barbierit si trimis la reeducare.
Pina si faptul ca vacile estice
care au pascut pe lângă linia ferata
se cred vagoane de locomotiva si nu mai dau lapte,
ti se pune tot tie în circa.
Bine-ar fi să cada orasul pe mâna negustorilor,
să nu mai puta piata atât a retorica,
să vina berarii, pastramagiii, laptarii
cu dialectica orzului fermentat
si a brinzei inchegate.
Deocamdata taranul ar cam iesi la cosit
sepia verde din parul punkistilor,
deocamdata, banuind ca esti mort,
noii filosofi se imbata cu ideea ca polemizeaza cu tine.
N-au nas să simta cum colcaie drojdia
ce umfla societatea
si pune în functiune alambicul
prin care razvratitul Con Bendit
s-a condensat intr-un primar cumsecade.
In fond chiar si eu care sint un ins banal
ies ca limaxul din sintaxa si logica
si visez acea boala ciudata de stomac
din pricina careia te poti imbata cu o bucata de piine.
Ia si gusta.
Sintem pe drumul cel bun:
la Berlin ceasurile au inceput să meargă anapoda.
|