FORUMUL SCRIITORILOR AMATORI :: Locuri straine

Trimis: 13/08/2010 20:38

Asta este prima mea incercare de proza.Pregatiti oua si rosii sa aruncati. :lol:

Deschid cu greu ochii.In jurul meu o camera semi-intunecata,jaluzelele jegoase trase si raze timide de soare patrund cu greu prin geam.Dezordine,intr-o incapere in care parca s-au desfasurat lupte intre cocosi.Miroase ciudat,o combinatie intre miros de whisky ieftin, fum de tzigare si transpiratia unei nopti mai mult decat tulburatoare.Ciudat, ma doare capul, dar intr-o forma ingrozitoare.Ma ridic si realizez faptul ca am adormit pe canapea, cu capul pe o sticla de Whisky.Doamne, ce idiot!
Aaa...am uitat sa ma prezint.M-as scuza dar nu stiu ce este rusinea.Nu mai lungesc rahatul asta de discutie.Ma numesc Marius, dar nu vad de ce ar conta, am 38 de ani si cel mai important e ca nu ma intereseaza ceea ce credeti despre mine.
Asa, sa continui povestea.Iesind cu doi amici, lasandu-mi sotia singura acasa, dupa o bataie aplicata in graba, am ales un solitar prieten sa ma scape si de ea si de cei doi amici.Paharul, caci despre el e vorba, singurul care ma mai intelege, strainilor.Nu mai scrisesem de la 21 de ani, de cand întâia mea iubire s-a sinucis.In fine, ajunge cu detaliile despre mine, va las impresia ca ma cunoasteti, lucru care e prea putin adevarat.Si din pahar in pahar, nu inteleg unde s-a rupt filmul si ce se intamplase cu o seară inainte.In curand avea sa-mi fie deslusit misterul...
Se aude usa de la toaleta, clipă in care sangele imi circula in ritmul unor masini de curse, iar in mintea mea se desfasurau o înșiruire de filme, care mai de care mai indraznete si mai ciudate, unele descoperind chiar laturi ale imaginatie pe care credeam ca le-am lasat in pubertate.
Iese.Are aproximativ un 1,80 si un corp absolut superb, o adevarata incantare.Flashback-uri din noaptea trecuta imi revin in minte.Da,acum imi amintesc.Ma dezmeticesc si privesc din nou.Un zambet care ma face sa ma inmoi si ma linisteste.Ochii.Ma infioara privirea aceea patrunzatoare.M-am calmat.Imi trec mii de gesturi prin minte, dar mi-e teama de cum ar reactiona.Nu vreau sa par disperat.A fost un one night stand sau ceva mai mult?
Am emotii.Dar macar m-am linistit.Stiu cine este.Imi vine sa ma duc la el si sa-l sarut.E Adrian, e cel pe care l-am cunoscut azi-noapte.Are fler.M-a cucerit din prima.Apropo, uitasem un mic detaliu, parte din prezentarea mea.Marius, 38 de ani, sunt scriitor de meserie si sunt gay...

Trimis: 13/08/2010 20:51

cosmin10rupea a scris:

Asta este întâia mea incercare de proza.Pregatiti oua si rosii sa aruncati. :lol:

Deschid cu greu ochii.In jurul meu o camera semi-intunecata,jaluzelele jegoase trase si raze timide de soare patrund cu greu prin geam.Dezordine,intr-o incapere in care parca s-au desfasurat lupte intre cocosi.Miroase ciudat,o combinatie intre miros de whisky ieftin, fum de tzigare si transpiratia unei nopti mai mult decat tulburatoare.Ciudat, ma doare capul, dar intr-o forma ingrozitoare.Ma ridic si realizez faptul ca am adormit pe canapea, cu capul pe o sticla de Whisky.Doamne, ce idiot!
Aaa...am uitat sa ma prezint.M-as scuza dar nu stiu ce este rusinea.Nu mai lungesc rahatul asta de discutie.Ma numesc Marius, dar vad de ce ar conta, am 38 de ani si cel mai important e ca nu ma intereseaza ceea ce credeti despre mine.
Asa, sa continui povestea.Iesind cu acesti doi amici, lasandu-mi sotia singura acasa, dupa o bataie aplicata in graba, am ales un singur prieten sa ma scape si de ea si de cei doi amici.Paharul, caci despre el e vorba, singurul care ma mai intelege, strainilor.Nu mai scrisesem de la 21 de ani, de cand prima mea iubire s-a sinucis.O...Amalia!In fine, ajunge cu detaliile despre mine, va las impresia ca ma cunoasteti, lucru care e prea putin adevarat.Si din pahar in pahar, nu inteleg unde s-a rupt filmul si ce se intamplase cu o seară inainte.In curand avea sa-mi fie deslusit misterul...
Se aude usa de la toaleta, clipă in care sangele imi circula in ritmul unor masini de curse, iar in mintea mea se desfasurau o serie de filme, care mai de care mai indraznete si mai ciudate, unele descoperind chiar laturi ale imaginatie pe care credeam ca le-am lasat in pubertate.
Iese.Are aproape un 1,80 si un corp absolut superb, o adevarata incantare.Flashback-uri din noaptea trecuta imi revin in minte.Da,acum imi amintesc.Ma dezmeticesc si privesc din nou.Un zambet care ma face, brusc sa ma inmoi si ma linisteste.Ochii.Ma infioara privirea aceea patrunzatoare.M-am calmat.Imi trec mii de gesturi prin minte, dar mi-e teama de cum ar reactiona.Nu vreau sa par disperat.A fost un one night stand sau ceva mai mult?
Am emotii.Dar macar m-am linistit.Stiu cine este.Imi vine sa ma duc la el si sa-l sarut.E Adrian, e cel pe care l-am cunoscut azi-noapte.Are fler.M-a cucerit din prima.Apropo, uitasem un mic detaliu, parte din prezentarea mea.Marius, 38 de ani, sunt scriitor de meserie si sunt gay...

Deci mi se pare perfect extrem si chiar nu prea-mi vine sa te cred pe cuvant ca e prima postare in proza!As mai scoate cate-o virgula pe ici, pe colo, de dragul gramaticii, dar las asta balta deocamdata.
Mi se pare genial faptul ca ai reusit sa ma duci de la o dispoziție la alta.Personajul tau, absolut mizer, fara prejudecati, se indragosteste.Minunat; imi schimb starea.Imi zic: ma, e ceva de capul lui.Descrie nemaipomenit( "Aolo, i s'au aprins calcaiele").Corect, s-au aprins, dragele de ele, dar dupa UN ALT BARBAT.Minunat sfarsit!!

Felicitarile mele, Cosmine, vad ca nu esti bun doar la poezie!>:D<.
Sper sa nu te opresti aici, eu una mai astept si proza:-D.

Te umplu de pupaturi.
Cu drag,
Oana.

Trimis: 13/08/2010 22:11

multumeeeeeeeeeeeesc din suflet mie imi era frica tare ca nu o sa fie apreciata deloc incercarea mea :X:X:X...esti o dulce pt comment.Iti multumesc din sufleeeeeet. :-D

Te pupacesc,

Cosmin

:kissing2:

Trimis: 14/08/2010 02:06

Ha ha ha!!!
Doamne cu ce pofta mai râdeam.Era hilar.Aveam amintiri ce parcă se întâmplaseră cu 10-15 minute în urmă.f*ck!Chiar atunci se întâmplaseră.Bănuiesc că mă obişnuisem cu ideea deja, iar ea...ea era resemnată de mult.
Avuseserăm o ceartă de-aia surdă că ploaia de mai, în care niciunul din noi nu ştia ce striga celălalt.Important era să strigăm.Porcării.Ei şi ce dacă mă culcasem cu una din prietenele ei cele mai bune?Nu e de parcă o luasem de nevastă.Aveam deja una, pe ea.Nerecunoscătoare.Are idee cât m-a costat c*c*tul ăla de inel?Nu...dădea întruna despre fidelitate, despre încredere, de parcă vreuna din noţiunile astea abstracte ar conta.
[...]
-Nenorocitule!
-Mai taci dracului din gură!Aşa reacţionezi încât mă disperi deja!
-Nenorocitule!Ai murdărit casa asta în care te-am îngrijit, şi ţi-am făcut de mâncare.Aici creştem copilul, bestie ce eşti.
-Gura că te lovesc şi ştii că nu vreau asta.Calci o cămaşă pe săptămână şi asta mai târziu ce râde lumea de mine şi ajung la capătul răbdărilor?Aşa îngrijeşti?Copilul?!?Ştii teribil de bine cum l-am făcut.
Ionuţ pornește să plângă şi parcă înţelege tot ceea ce se discută, în pofida faptului că nu are decât 8 luni.
-Du-te şi linişteşte copilul ăla!Îmi ajunge că urli tu că o descreierată.
-Parca l-am făcut singură, parcă e doar al meu.Nenorocitule!
-Taca-ţi...să nu-ţi închid eu gura[...]
Cam aşa îmi amintesc dialogul dintre noi.Se schimbă la faţă,Brusc, din victima devine vânător, şi cu o flacără specifică unui animal inițiază să râdă isteric.Mă enervez.Îmi vine să o lovesc, dar mă abţin.
-Iar ai băut, alcolisto?!?
Râde în continuare.Parcă e debila.Începe cu o voce lină şi pe un ton cald să îmi povestească una din nenumăratele ei aventuri.Nu mi se pare cinstit.Ok, am înşelat-o de multe ori, dar ea măcar ştia cu cine întemeiază un “cămin”.Dar ea?Ea care poza în sfânta?Râsul ei isteric începe să-mi distrugă timpanele.O aud tot mai tare şi mai apăsat.
Nu trec 10 minute şi încep şi eu şi râd.Mi se pare o nebunie curată.
-Mai râzi acum, nenorocito?!?Crezi că pe mine mă sperie urma asta de sânge?Crezi că pata de pe colţul mesei nu se spăla?Tu de ce plângi mă nenorocitule şi tu?Te trimit la mă-ta?
Mă pufneşte râsul din nou.Sunt amuzanţi.Am amintiri de acum 10-15 minute.Iar ea...ea e resemnată, pe cât de resemnată mai poate fi...

Astept opinii.Este ce-a de-a doua incercare :-)

Am scris-o in 14 August la orele 01:30.Multumiri anticipate

Trimis: 14/08/2010 03:28

cosmin10rupea a scris:

Deschid cu greu ochii.In jurul meu ,o camera semi-intunecata,jaluzele jegoase trase si raze timide de soare ce patrund cu greu prin geam.Dezordine,intr-o incapere in care parca s-au desfasurat lupte intre cocosi.Miroase ciudat,o combinatie intre mireasmă de whisky ieftin, fum de tzigare si transpiratia unei nopti mai mult decat tulburatoare.Ciudat, ma doare capul, dar intr-o forma ingrozitoare!Ma ridic si realizez faptul ca am adormit pe canapea, cu capul pe o sticla de Whisky.Doamne, ce idiot!
Aaa...am uitat sa ma prezint.M-as scuza dar nu stiu ce este rusinea.Nu mai lungesc rahatul asta de discutie.Ma numesc Marius, dar nu vad de ce ar conta, am 38 de ani si cel mai important e ca nu ma intereseaza ceea ce credeti despre mine.
Asa, sa continui povestea.Iesind cu doi amici, lasandu-mi sotia singura acasa, dupa o bataie aplicata in graba, am ales un singur prieten sa ma scape si de ea si de cei doi amici.Paharul, caci despre el e vorba, singurul care ma mai intelege, strainilor.Nu mai scrisesem de la 21 de ani, de cand întâia mea iubire s-a sinucis.In fine, ajunge cu detaliile despre mine, va las impresia ca ma cunoasteti, lucru care e prea putin adevarat.Si din pahar in pahar, nu inteleg unde s-a rupt filmul si ce se intamplase cu o noapte inainte.In curand avea sa-mi fie deslusit misterul...
Se aude usa de la toaleta, ocazie in care sangele imi circula in ritmul unor masini de curse, iar in mintea mea se desfasoara o succesiune de filme, care mai de care mai indraznete si mai ciudate, unele descoperind chiar laturi ale imaginatiei pe care credeam ca le-am lasat in pubertate.
Iese.Are aproximativ un 1,80 si un corp absolut superb, o adevarata incantare.Flashback-uri din noaptea trecuta imi revin in minte.Da,acum imi amintesc!Ma dezmeticesc si privesc din nou: mi se afiseaza un zambet care ma face sa ma inmoi si ma linisteste.Ochii!Ma infioara privirea aceea patrunzatoare.M-am calmat.Imi trec mii de gesturi prin minte, dar mi-e teama de cum ar reactiona,avand in vedere ca nu vreau sa par nici vreun disperat.A fost un "one night stand" sau ceva mai mult?
Am emotii,dar macar m-am linistit,caci stiu cine este : e Adrian, e cel pe care l-am știut azi-noapte.Imi vine sa ma duc la el si sa-l sarut!Are fler,fiindca m-a cucerit din prima.

Apropo, uitasem un mic detaliu, parte din prezentarea mea!Marius, 38 de ani, sunt scriitor de meserie si ... sunt gay !

Felicitarile mele Cosmin! Este un text in proza reusit.Imi place punctul din care abordezi situatia.Dupa parerea mea s-ar incadra ,cel putin acest fragment,in categoria "monologuri".

Singurul lucru care m-a "deranjat" au fost semnele de punctuatie.Cu riscul de a ma repeta,voi mai spune inca o data: nu folositi niciunul din semnele de punctuatie in exces! Atunci cand va fi cu adevarat trebuință de ele,nu vor mai avea efectul dorit.

Tu ai întrebuințat punctul,asadar au iesit niste propozitii foarte scurte,care de obicei sunt folosite pentru a trage o concluzie dupa utilizarea unei fraze mai lungi.Lasand textul asa cum l-ai facut,ar parea ca personajul tau este analfabet,nefiind in stare sa formuleze o propozitie care sa contina ceva mai mult decat strictul necesar,adica subiect si predicat.Am facut cateva mici modificari,care sper sa te ajute in ceea ce priveste fluiditatea textului.

Ideea : foarte buna!

Abordarea : unica

Structura textului : Aici mai avem de lucrat,dar nu vad mari impedimente.

Intrebare: ce ai de gand sa faci cu acest text? Ma refer,vrei sa faci un roman,sau o poveste mai lunga?

Spor la scris in continuare!

Cu bine!

Ana.

Trimis: 14/08/2010 03:54

cosmin10rupea a scris:

Ha ha ha!!!
Doamne cu ce pofta mai râdeam.Era hilar.Aveam amintiri ce parcă se întâmplaseră cu 10-15 minute în urmă.f*ck!Chiar atunci se întâmplaseră.Bănuiesc că mă obişnuisem cu ideea deja, iar ea...ea era resemnată de mult.
Avuseserăm o ceartă de-aia surdă ca ploaia de mai, în care niciunul din noi nu ştia ce striga celălalt.Important era să strigăm.Porcării!Ei şi ce dacă mă culcasem cu una din prietenele ei cele mai bune?Nu e de parcă o luasem de nevastă.Aveam deja una, pe ea.Nerecunoscătoare!Are idee cât m-a costat c*c*tul ăla de inel?Nu...dădea întruna despre fidelitate, despre încredere, de parcă vreuna din noţiunile astea abstracte ar conta.
[...]
-Nenorocitule!
-Mai taci dracului din gură!Aşa reacţionezi încât mă disperi deja!
-Nenorocitule!Ai murdărit casa asta în care te-am îngrijit, şi ţi-am creat de mâncare!Aici creştem copilul, bestie ce eşti!
-Gura, că te lovesc şi ştii că nu vreau asta.Calci o cămaşă pe săptămână şi asta pe urmă ce râde mulțimea de mine şi ajung la capătul răbdărilor?Aşa mă îngrijeşti? Copilul?!?Ştii teribil de bine cum l-am făcut.
Ionuţ pornește să plângă şi parcă înţelege tot ceea ce se discută, în pofida faptului că nu are decât 8 luni.
-Du-te şi linişteşte copilul ăla!Îmi ajunge că urli tu ca o descreierată.
-Parca l-am fabricat singură, parcă e doar al meu.Nenorocitule!
-Taca-ţi...să nu-ţi închid eu gura[...]
Cam aşa îmi amintesc dialogul dintre noi.Se schimbă la faţă,brusc, din victima devine vânător, şi cu o flacără specifică unui animal inițiază să râdă isteric.Mă enervez.Îmi vine să o lovesc, dar mă abţin.
-Iar ai băut, alcolisto?!?
Râde în continuare,parcă e debila.Începe cu o voce lină şi pe un ton cald să îmi povestească una din nenumăratele ei aventuri.Nu mi se pare cinstit!Ok, am înşelat-o de multe ori, dar ea măcar ştia cu cine întemeiază un “cămin”.În schimb ea?Ea care poza în sfânta?Râsul ei isteric începe să-mi distrugă timpanele.O aud tot mai tare şi mai apăsat.
Nu trec 10 minute şi încep şi eu şi râd,căci mi se pare o nebunie curată.
-Mai râzi acum, nenorocito?!?Crezi că pe mine mă sperie urma asta de sânge?Crezi că pata de pe colţul mesei nu se spală?Tu de ce plângi mă nenorocitule şi tu?Te trimit la mă-ta?
Mă pufneşte râsul din nou.Sunt amuzanţi!Am amintiri de acum 10-15 minute.Iar ea...ea e resemnată, pe cât de resemnată mai poate fi...

Imi pare rau,dar... va necesită sa te felicit din nou :clap2:

Ai scris extrem elegant si de data aceasta,abuzandu-l,din nou,pe saracul punct,dar nu-i nimic,caci a fost pe aceeasi extindere de unda cu personajul :lol:

.Am observat ca in cele două texte femeia este agresata intr-un fel sau altul,lucru care imi descrie dispoziția ta sufleteasca,iar asta imi place :-D

(nu starea ta sufleteasca,ci faptul ca o pot simti oarecum)

Ai talent.De ce nu ai mai incercat pana acum sa scrii proza?A fost ceva ce te-a retinut? Sau pur si simplu nu te-a atras? :-)

Consider ca ar fi pacat daca nu ai continua macar una dintre aceste doua ...epiloguri le-as zice eu in momentul de fata,deoarece sunt reusite si promit mult.Ideea e ca e îndeajuns de greu sa scrii ceva mai lung,deoarece nu tot timpul vei "beneficia" de aceasta situație de spirit.Dar acest lucru ramane la alergerea ta,bineinteles.

Felicitari inca o data,mi-a placut ceea ce am citit! :-D

Trimis: 14/08/2010 11:46

Eu sunt mai mult decat surprins de reactiile voastre pozitive.Nu ma asteptam ca aceste mici povestiri sau ce or fi sa va placa.Eu le-am scris pentru ca a inceput de la un timp sa ma atraga si proza.Multumesc mult Ana si Oana pentru aprecieri.

Va pup,

Cosmin

Trimis: 14/08/2010 19:31

cosmin10rupea a scris:

Ha ha ha!!!
Doamne cu ce pofta mai râdeam.Era hilar.Aveam amintiri ce parcă se întâmplaseră cu 10-15 minute în urmă.f*ck!Chiar atunci se întâmplaseră.Bănuiesc că mă obişnuisem cu ideea deja, iar ea...ea era resemnată de mult.
Avuseserăm o ceartă de-aia surdă că ploaia de mai, în care niciunul din noi nu ştia ce striga celălalt.Important era să strigăm.Porcării.Ei şi ce dacă mă culcasem cu una din prietenele ei cele mai bune?Nu e de parcă o luasem de nevastă.Aveam deja una, pe ea.Nerecunoscătoare.Are idee cât m-a costat c*c*tul ăla de inel?Nu...dădea întruna despre fidelitate, despre încredere, de parcă vreuna din noţiunile astea abstracte ar conta.
[...]
-Nenorocitule!
-Mai taci dracului din gură!Aşa reacţionezi încât mă disperi deja!
-Nenorocitule!Ai murdărit casa asta în care te-am îngrijit, şi ţi-am creat de mâncare.Aici creştem copilul, bestie ce eşti.
-Gura că te lovesc şi ştii că nu vreau asta.Calci o cămaşă pe săptămână şi asta mai târziu ce râde lumea de mine şi ajung la capătul răbdărilor?Aşa îngrijeşti?Copilul?!?Ştii foarte bine cum l-am făcut.
Ionuţ pornește să plângă şi parcă înţelege tot ceea ce se discută, în pofida faptului că nu are decât 8 luni.
-Du-te şi linişteşte copilul ăla!Îmi ajunge că urli tu că o descreierată.
-Parca l-am fabricat singură, parcă e doar al meu.Nenorocitule!
-Taca-ţi...să nu-ţi închid eu gura[...]
Cam aşa îmi amintesc dialogul dintre noi.Se schimbă la faţă,Brusc, din victima devine vânător, şi cu o flacără specifică unui animal inițiază să râdă isteric.Mă enervez.Îmi vine să o lovesc, dar mă abţin.
-Iar ai băut, alcolisto?!?
Râde în continuare.Parcă e debila.Începe cu o voce lină şi pe un ton cald să îmi povestească una din nenumăratele ei aventuri.Nu mi se pare cinstit.Ok, am înşelat-o de multe ori, dar ea măcar ştia cu cine întemeiază un “cămin”.Dar ea?Ea care poza în sfânta?Râsul ei isteric începe să-mi distrugă timpanele.O aud tot mai tare şi mai apăsat.
Nu trec 10 minute şi încep şi eu şi râd.Mi se pare o nebunie curată.
-Mai râzi acum, nenorocito?!?Crezi că pe mine mă sperie urma asta de sânge?Crezi că pata de pe colţul mesei nu se spăla?Tu de ce plângi mă nenorocitule şi tu?Te trimit la mă-ta?
Mă pufneşte râsul din nou.Sunt amuzanţi.Am amintiri de acum 10-15 minute.Iar ea...ea e resemnată, pe cât de resemnată mai poate fi...

Astept opinii.Este ce-a de-a doua incercare :-)

Am scris-o in 14 August la orele 01:30.Multumiri anticipate

Cosmin, chiar ma uimesti.Sincere felicitari si pentru povestirea asta =D>.Mi se pare ca te descurci excepțional (chiar si pe caldurile astea nenorocite).Imi plac la nebunie personajele tale fara moralitate, fara respect, fara principii si asa mai departe..extraordinar:-D.

Te umplu de pupaturi.
Cu drag,
Oana.

Trimis: 20/08/2010 17:07

Si mie imi plac,dar vad ca nu aveti niciunul niciun gand de a continua ceea ce incepeti.E-adevarat ca asa scurte cum sunt,au o esenta incomparabil de puternica,dar nu-i suficient.Ganditi-va ce minunatie ar iesi daca ati dezvolta aceste fragmente.Pacat! Mare pacat! :-|