|
Mafio
Utilizator interzis

| Data inscrierii: 20/Mai/2007 |
| Mesaje: 141 |
| Localitate: Capo's House |
|
 |
Ion s-a trezit. De fapt nu s-a trezit, a fost trezit, pentru ca daca s-ar fi trezit, nu ar fi fost trezit, ceea ce ar fi avut ca o consecinta imediata explozia Universului. Nici macar Dumnezeu, oricat de mare filosof o fi, nu e un mare fan al paradoxurilor.
Asadar, Ion al textului s-a ridicat din pat. S-a speriat de scartaitul arcurilor si s-a impiedicat de cainele lui batran de 15 ani, care aparent traia intr-o relatie de simbioza cu carpeta din fata patului de cand fusese castrat. Ion a tras o injuratura si s-a trezit cu o mancarime ucigatoare intre picioare. Ceea ce a urmat este evident si nu va fi descris din considerente morale.
Simti un mireasmă de urina amestecata cu solzi de peste, si-si dadu seama ca Maria, concubine lui, facea, surpriza, peste. Daca este sau nu condimentat cu urina si al carui animal apartine este un fapt care ramane deschis dezbaterilor.
Ion i-a mormait un ‘’Neata’’, acompaniat de o basina cu miros de ou si se indrepta spre bufet, unde gasi 3 conserve de ananas si o carte prafuita scrisa de Sandra Brown, lectura obligatorie in timpul gatirii ciorbei pentru toate gospodinele ce se respecta.
Maria , fara sa-si dea seama, ridica tigaia amenintator spre el. Pestele a cazut pe podea, iar motanul lor, Costel, care isi promisese demult ca nu va rata o astlfel de ocazie, isi facu aparitia tantos. Apoi, Costel mereu isi tine promisiunile.
Ion spuse:
-Maria, fa proasto, ce dracu’ ai facut? Stii cat am stat in soare sa-l prind? Doua ore. Atat de lunga a fost coada la pescarie.
Inainte ca Maria sa raspunda, Ion se facu disparut din bucatarie si se pregati sa plece la servici. (Nota autorului: In cazul in care ati obtinut tot ce v-ati dorit din acest fragment al cronicii fascinante legata de viata lui Ion, sau pur si rudimentar va plictisiti, sariti urmatoarele pagini, unde apare Maria). S-a imbracat cu camasa soioasa, pantalonii puturosi si cravata decolorata, i-a facut cu mana lui Costel si a iesit pe usa.
(Alta nota: Ah, n-ai sarit? Tare. Oricum, daca ti-ai sacrificat o parte din momentul tau pretios si se intampla sa citesti textul pe masura ce eu il scriu, n-ai ce face. Asta e.)
Pe strada, l-a salutat pe nea Gica, deratizatorul. L-a urmarit pe individ cum se urca in masina si se chinuie sa iasa din parcare. Chicoti, trase o flegma verzuie pe jos si-si continua drumul. O lua in sus, pe trotuar, pe langa florarii, patiserii, magazine, baruri, toate inghesuite, in cazul in care, sa zicem, Subiectul Numarul 1 vrea sa-i faca cadou sotiei lui de ziua ei, iar traseul lui implica facand abstractie de la florarie,, patiseria, de unde ii lua un suberec cu carne puturoasa, magazinul, de unde ii lua niste tampoane, apoi de pe geamul de acasa, printre cioburi de sticla , in bar, unde isi gasea alta sotie.
Ajunse la munca, il saluta pe portar, un om cu niste dinti atat de galbeni incat daca s-ar fi nascut cu vreo 500 de ani mai devreme, ar fi fost tinta talharilor, care i-ar fi confundat dintii cu aurul.
Ziua trecu greu, iar Ion se scoate din somn acasa. De fapt, nu se trezi, se culca, pentru ca, stiti voi… c*cat, cititi întâiul rand. Pa.
|