 |
 | Partea interioară |  |
|
raduku21
Membru
 
|
|
Din zare rasare ceva deosebit,
Nu este soarele cu care ne-am obisnuit, Este alceva mult mai interesant, Este un factor ciudat, dar determinant... Este un univers pe care nu il cuprind, Cu ratiunea nu pot sa il surprind... Nu stiu ce se ascunde aici prea bine, Este oricum ceva din viitorul din mine... Dar acest univers nu imi apartine, Nu este universul pe care sa-l poti detine... Este doar o parte din subconstient, Este doar o bucatica din viitorul dependent... Dar brusc o voce imi spune in cap: „Tu te gandesti ca esti ca un rudimentar copac? Ai radacini care intra adanc in pamant, Si ai seva ce circula prin gandul sfant...” Nu inteleg aceasta voce dura... Nu stiu daca este o voce buna, sau e ura, Stau si ma intreb ce pot eu sa mai gandesc? Este un sunet, sau e un vis in care ma povestesc? Ce urmeaza eu sa aud in continuare? „ Mai idiotule nu mai delira atata-n zare... Tu nu esti in stare sa intelegi ca esti incapabil, Esti un personaj de multe ori imperturbabil...” Sa fie asta adevarata voce ce o aud? Este parca vocea unu mar cam crud... „Mai copile... tu chiar nu poti intelege? Nu mai prin aceste vorbe poti tu culege?” Ah, dar cine esti tu vorba sa imi spui, Tot ceea ce crezi tu ca poti sa pui... In spatele meu de simplu muritor, In spatele meu de nenorocit muncitor... „Aoleu... dar tu nu poti pricepe, Ca eu nu-s un om care trage tepe? Si nu ma impresionezi cu vorbe goale, Nu ma poti umple de ale tale boale...” Ah, dar tu nu cred ca ma asculti, Esti un om ce nu te desculti... Esti un om care nu are ce darui, Dar isi permite in vorbe a starui... „ Of mai tu minte umana, Uneori esti subtire ca o pana... Nu incerca sa ma intelegi pe mine, Fiindca eu sunt ceea ce se ascunde in tine” Daca tu simpla voce esti subconstient, Atunci eu sunt de tine prea dependent... Si imi este rusine ca traiesc cu tine... Ca tu poti sa fii o parte din mine... „Atunci tu mic copil nu ai sperante, Este doar o fiinta plina de perdante... Si pentru asta va necesită sa te omor, Si cu tine o data si eu am sa zbor...” Ah dar decat sa te ascult pe tine, Prefer acum sa mor in sine.... Si atunci pentru amandoi va fi bine, Fiindca tu nu vei mai fi in mine... „Aoleu, dar in ce fel poti sa gandesti... Ce crezi ca pe mine poti sa ma pedepsesti? Iti spun eu ca nu ai nici o speranta, Si apoi vei avea in tine o condoleanta...” Dar ce crezi tu voce interioara? Ca esti un interpret de muzica usoara? Eu pot alege ce vreau sa fac cu mine... Si pot sa te omor chiar si pe tine... Si brusc in fata masinii un copil a sarit, Si masina mare nu a mai oprit, Era prea tarziu si totul s-a sfarsit... Vocea interioara ce spunea: „nuuu” a murit.... |
|||||||||||
|
_________________ " Ratiunea este ca un copac, ii poti taia multe crengi dar nu-i poti extirpa radacina" - I. Kant " Imi doresc sa fiu cine sunt si sa pot arata asta fara sa imi fie teama de consecinte."
|
|||||||||||||
 |
 | Interior | |
|
||
|
|
|