 |
 | GEORGE RANETTI- ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL |  |
|
freeswallow
Membru
 
|
|
ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL
(comedie în două acte) DE GEORGE RANETTI ACTUL I (La Mizil. În zorii unei dimineţi de vară. O uliţă. În fundul scenei, două case despărţite numai prin nişte uluci scunde. Câte o laviţă la portiţa fiecăreia şi câte un felinar pe trotuar. Doar cel din dreptul caselor primarului este aprins. La ridicarea cortinei, gardistul, învelit cu mantaua, tolănit pe banca de la portiţa lui Dom' Ghiţă, doarme sforăind. Mişu iese, tiptil, din casa lui conu' Nae, se uită cercetător în toate părţile, apoi sare peste ulucele despărţitoare în curtea vecină şi dispare în fund, în dosul caselor. Gardistul continuă să tragă aghioase. Mică pauză. Leonida, lampagiul, intră prin stânga, căscând, propteşte o scară de felinarul aprins, se urcă, suflă şi stinge lampa, pe urmă cu o cârpă scoate sticla şi maşina, şi toarnă gazul care a mai rămas în lampă într-un clondir din buzunarul pantalonilor. Gardistul trage în vremea aceasta o sforăitură mai puternică. Lampagiul se fâstâceşte şi scapă sticla care se sparge-n ţăndări. Ioniţă, gardistul, se deşteaptă brusc, cască, se freacă la ochi şi se uită curios la operaţia pe care o făcea Leonida) Gardistul: Ce dracu faci acolo, chir Leonido? Leonida: Duc niţel gaz acasă, mei! Gardistul: (îngăduitor, râzând) Aşa?... credeam că-1 bei! Leonida: Ce vrei să fac Ioniţă? Acum sunt la putere... (semnul de bani cu degetele) Ciupesc şi io acolo un ban pe zi... Măi vere, Să nu s-auză vorbă... Că nu mă ştii cum lupt... Am şeapte guri acasă!... M-au supt mă rog, m-au supt! Hăinuţ' asta-i întoarsă pe dos a doua oară... Pa' zecişipa' pe lună... Ce faci cu-aşa lefşoară? Pa' zecişpa' Ioniţă, -şi ştii că fac sirvici Nu într-un loc, nu-n două, -ci-n trei! întâi, aici... Gardistul: (nu te plânge) He, asta nu-i o slujbă tocmai aşa de grea! Sunt patru felinare în tot Mizilu'... Leonida: Da... Aprinz şi sting doar p'alea d'aici dă la premaru', Dă la zapciu, şi doftor... Ş' am orden felenaru' D'alături unde şade... (în şoaptă) 1 Gardistul: (cunoscător) La conu' Nae, hai? Leonida: Să nu-l aprinz, Ioniţă, nici chiar la 10 mai! (radical) Gardistul: (admirativ) Al naibii'l cumbate dom' Ghiţă pe ciocoiu! Leonida: (coborând scara) Şi mai ales acuma, când sântără în toiu Alegerilor. (oftând, scârbit) Doamne! Tot p'ăştia să-i alegi! Gardistul: Mie puţin îmi pasă, fiincă, mă'ţelegi, Ori cine-o fi gubernu' care-o veni în ţară, Pă mine niciodată n'o să mă dea afară. Leonida: (cu pizmă) Eşti tare mă loniţă! Nu ştiu ce dregi, ce faci, Da' şi cu-ăi albi ş'ăi roşii io văz că tu te'mpaci. (râzând, insinuant) N'oi fi măi verişcane vr'o rudă dă menistru? Gardistul: (confidenţial) Nu's Leonido; însă, io's d'ăia... junimistru! Le'nvârtesc io bine, ce-i drept, da' să nu crezi Că'i mare pricopseală! Nu-i tocma moft să şezi (se laudă) În nopţile de iarnă aci de caraulă, Drept pat – laviţa asta, drept pernă – o căciulă! Leonida: (râzând) Hei, lasă, că mai stai tu şi pă saltea dă puf! Relaxa, vezi tu bine! Gardistul: Iluzie la Frosa adicătelea?... ufff!!!... Da'bine, măi cumetre, vieaţâ este asta S'ai trei pe cap? Leonida: Trei, vere? Gardistul: Păi, trei: întâi nevasta; Pă urmă, îndată ce dom' Ghiţă este premar, ca azi, Cu slujnica lui trebuie la dragoste să cazi. Leonida: Cu Frosa? 2 Gardistul: Da. Pă urmă, când vine conu' Nae, Consirvatori – adică, nu’mi-aş aprinde paie Pă cap dă nu m-aş ţine cu slujnica’mnealui. Leonida: (filosofic) Devine greu, Ioniţă! Gardistul: (scărpinându-se în cap, atotcompătimitor) Greu nene, cui i-o spui! Leonida: Noroc că sunt frumoase ca două dude coapte! ==> (încetişor, plescăind) Gardistul: Vezi, d-aia sunt io, neicâ, mereu serjent dă noapte Subt orişice gubernuri, pen'că l’aşa ceva Nu poate să slujească oricare mangafa!... Leonida: (râzând) Văz Doamne, faci sirviciu ca Paşa din Rusciuk!... Da' s'auzim dă bine, Ioniţă, că mă duc... Gardistul: Noroc!... da'cât să fie acuşa ceasu, frate, Dă stinseşi lampa? Leonida: (se uită în sus, pauză două secunde) Şease... ori şease şi jumate. Gardistul: Atuncea pân la şeapte mai trag un puişor Dă somn! (scoate un peşte mic cu undiţa din curte) Leonida: (râzând, insinuant) Vezi dă Frusina! Gardistul: Nu-mi mai vorbi că mor! Să te fereascâ sfântu' să dai peste-o muere Cu-ambiţuri, fin'că cică acuşa-i la putere! Leonida: (care se depărtase, se întoarce îngrijorat, speriat) Or să mai stea Ioniţă? Că ăilanţii dă vin Mă mătură tâlharii!... Gardistul: Păi de, dă eşti creştin Cinstit, consirvatorii în slujb'or să te ţie. 3 Leonida: Ce-i cinstea azi, Ioniţă? Să ieşi din puşcărie, Ş'aşa dân cer să-ţi pice 5000 dă poli venit, Chiar procuroru-ar zice: – Ce negustor cinstit! Gardistul: (căscând) Taci măi că liberalii tot or s'apuce anu'. Leonida: (întorcând pe dos tăbliţa de pe felinar) Un an!... şi bulivardu' lu' domnu' Brătianu Când o fi conu' Naie premar, atunci sanchiu Îi schimbă sicritatea: Lascăr Catargiu! Şi io, care-ori ce-ai zice's cevaşilea'n Mizil, (gardistul adoarme în timpul discuţiei) Iar o să umblu iarna în pantaloni dă dril! (ascultă sforăiturile gardistului care în vremea asta a aţipit) A adormit... atuncea dă ce n'aş lua ş'o lambă? Şi, dacă domnu' Ghiţă o să mă dea în stambă, I-oi spune c'a furat-o... oi şti io cum s-o dreg... Of! Of! Dă la putere cu-atâta doar m-aleg! (se urcă din nou pe felinar, bagă lampa în buzunar, şi apoi luând scara iese cu precauţiune prin dreapta. Mică pauză. Din dosul caselor primarului apar în grădiniţă: Mişu şi Veta la braţ, în urma lor Guvernanta) Misu: (liric) E ora când surâde rozalba dimineaţă... Guvernanta: (plictisită, căscând) O! Jesus... morghen... uite, ridic oploane'n piaţă! Misu: (şi mai liric) Cad lacrămi de adio din stele ţe se sting Si-n picături de rouă pe ierburi se preling! Veta: Vorbeşti aşa de dulce! Guvernanta: (aparte, într-o parte ușor spre spectatori) Ba, baţi vasăr în piuă! Misu: Aş vrea ca niţiodată să nu mai fie ziuă! O seară de deliţiu d'a pururi să trăim, O noapte lungă, lungă, luungă... Veta: 4 Ah, sublim!... La polul Nord o noapte întreg semestru ţine, – Hai să fugim acolo! Guvernanta: (aparte, spre public, semn la cap) Săraca... nu-i e bine! Abăr, d'ar ţine-o noapte-atâta, ar fi trist Pentru mata, domn Mişu, că eşti telegrafist. Nu te plinjeai adesea că noaptea-i greu serviciul? Misu: (transportat) Dar care-i madam Sniţel, oh, care-i sacrifiţiul De care nu-s capabil pentru al meu amor? Ofiţiant sunt astăzi. Ei bine! Chiar factor Rural m'as faţe dac'ar ţere Zulietta! Veta: (protestând mofturoasă, dar vădit măgulită) O cer! Eu, Julietta?! Uitaşi că-mi zice Veta... Misu: Da, Zulietta, scumpo, iar tu Romeo zi-mi Cu glasul tău ţe'ntreţe un cor de heruvimi. Romeo zi-mi, nu Misu! Vai, soarta noastră, oare, Nu-i tot atât de neagră si neîndurătoare Ca tradzica ursită a ţelor doi eroi? Veta: (melancolică) Aşa e... nu se-ndură părinţii nici de noi! Misu: De zeţe ani îşi poartă o ură... seculară. Li's casele veţine, un gard doar îi separă; Dar între a lor inimi durat-au zid înalt... Veta: (oftând) Papa e Capoletto, Montague-i celălalt... Misu: Politica! Infama politică-i desbină! Din zori, când beau cafeaua cu lapte în grădină, Si până când i-nhaţă în braţele-i Morfeu, O duc doar într-o ţeartă haină... Veta: (acelaşi joc) Tu şi eu, (minunată) Vai, ne iubim în taină! Misu: Îngrozitor martir! 5 Veta: Amor scutit de nădejde! Misu: Ţeva a la SEXPIR! Când sunt la sluzbă, Veto, si bat vreo depesă, Adesea mi se-ntâmplă să bat în loc d'adresă Al tău pronume dulţe si nume drăgăstos. Ascultă, o, ascultă cât sună de frumos! (bate-n masă cu degetul: /...– / . / – / .– /) Veta: Ce-ai zis acuma? Misu: Veta! Trei puncte, liniuţă, un punct o liniuţă... Îţi fac o rugăţiune ff urdzent, drăguţă: Nu-nveţi si tu ca mine asa să ţiocănesti? Veta: Să-nvăţ telegrafia? Misu: Zău dacă mă iubesti! Să pot să-ţi spun amoru'mi doar prin telegrafie!... Veta: Poemă fară vorbe!... să-ţi fac hatârul. Fie! Misu: Ascultă Zulietto, ascult'acum ţe zic! (ciocăneşte în masă: / – /. / .. /..– / –... / . /... /–.–. /) Guvernanta: (spre public) Când baţi la el depeşă, eşti oare tot peltic? Veta: Ce-ai spus? Misu: Am spus, copilă, cuvintele aţelea Ţe fac întotd'auna să îmi furniţe pelea, Si mii de volţi prin suflet să zoaţe-un danţ drăţesc; Am spus – nu ghiţesti oare? -am spus că te iubesc! Veta: Cuvintele astea rostite d'a ta gură (pătrunsă) Sunt dulci, Romeo, par'că mănânc o prăjitură. Mai spune-le odată! Ah... spune-le mereu! Misu: Le-as spune, Zulietto; da' vezi că e cam greu. N-am aparatu'aiţea si dacă bat în masă 6 Mă doare-al naibii mâna. Veta: Aşa? Atuncea lasă, – Le voi citi în ochii-ţi Misu: Ţiteste, te conzur! Iar eu ţitesc în ochi-ţi albastri de azur! Guvernanta: (care începuse de mult să dea semne de nerăbdare şi moţâia bătând toba cu degetele) Tomn Misu... tomnişoară... ist morgăn.. ziuă mare... Ih bitte... este timpul să mergem la culcare... Misu: O clipă, madam Sniţel, mai lasă-ne' mpreună! Guvernanta: De ştii burgmaistăr asta, îmi tai leafa p'o lună! Veta: Are dreptate... haidem... de ne-ar vedea aici La ora asta... Guvernanta: (făcând semnul crucii) Jesus aşa nici glumi să zici! Misu: (disperat) Să viu si mâine noapte? Veta: Să vii, să vii, iubite! Guvernanta: Dar... abăr... Misu: Madam Zniţel, zi da! Guvernanta: Abăr...-ich-bite... Misu: Zi da... o guvemantă fidelă! Veta: Tu ce-mi ţii loc de mamă... Guvernanta: (înduioşată) 7 Iş... muter?... bine!... ia! Misu: Iş tanke, madam Zniţel, amabilă amică! Si'ncă ţeva, izbite: o sărutare mică! Veta: Zi da! Misu: Zi da! Guvernanta: Ah... Jesus!... ei bine, La mine astup ochi, spre-a nu auzi! (cei doi îndrăgostiţi se sărută zgomotos de mai numeroase ori) (Misu încalecă pe uluci, stând călare un moment ciocăneşte semnale telegrafice în zăbrele cu o mână, pe când cu cealaltă face bezele Vetei, care îi răspunde, mergând da'ndărătelea, până ce aceasta dispare în casă) Misu: Adio Zulietto! Veta: Să vii, Romeo! Misu: Viu! (Mişu când sare, pune piciorul pe laviţa de la poartă, unde doarme gardistul. Acesta sare speriat şi inițiază să dea ţignale) (şoptind) Taţi bre că nu vin turţii! Nu mă cunosti? Gardistul: (salutând milităreşte, smerit) Dom' Mişu? Misu: (băgând mâna în buzunar şi dându-i câţiva gologani) Na! Bea un spriţ! Gardistul: Săr'mâna! E bun alişverişu' Dă dimineaţă... însă... pardon... şi mă ertati... Dom' Mişule... ştiti, cere sirviciu... ce cătaţi Peste uluci la domnu premar?... Misu: (râzând) Ţe, Ioniţă, Văzutu-m'ai pe mine? Visezi sau esti cam criţă? Gardistul: (uitându-se la monedă) De.. dom'le Mişulică, văz leul, nu zic ba... 8 Da... te văzui io par'că, pardon, şi pe 'Mneata! Misu: Hei, zi c-am rupt o floare... nu e nimic.. n-ai teamă... Zi ţe-oi pofti; dar fă-te că n-ai băgat de seamă! Gardistul: (uitându-se la banii pe care îi ţinea în palmă) Să-mi dea pentru o floare un leu bacşiş? Ei aş! Sunt deşcă veche, însă mai rar aşa cevaşi! Pen'ce să-mi fac'adică c'un leu trataţie? (stă pe gânduri o clipă. Lovindu-se cu palma peste obraz) Uliuuuuu! N-o fi la mjloc vr'o cospiraţie? Dom Ghiţă opozantu' e tatăl lu dom' Mişu Şi pe premar cumbate... n'o fi făcut mişmişu? (semn cu degetele) Să puie în grădină o... d-aia... o ghiulea? Să icsplozioneze Mizilu'ntreg cu ea?... Da'pă cât ştiu dom' Mişu politică nu face... Atunci? Două băncuţe pen'ce îmi dete?... Drace! (luminat) Da'dacă flăcăjneaţa o fi sărit pârleazu’ Pentru Frusina? Dacă devine mă rog, cazu' Dă mă traduce?... pen'că am mai văzut io d'ăi Ce sunt râioşi foc ziua, iar noaptea p'în odăi De slujnici îşi fac veacu'!. Olio, olio, Frusino, (nervos rău, ameninţător) (gradat) Dacă te-a'mpins păcatu’, atât'ţi-oiu zice: „Vino La nen'tu!”, şi chiar dacă în cremenal mă duc, De coc, de beregată, cu mâna te apuc! Ş'atunci să ştii, Frusino, că ai văzut pe dracu: Îţi toc ca pă' chioftele bojocii cu tesacu'! (zărind-o pe Frusina) A, uite-o, taman iese din casă. Să mă ţiu! Să aflu'ntâi sicretu'! Mă duc la un rachiu! Să prinz coraj, şi-n urmă i-oiu spune lu' domn Naie Premaru daravela, chiar d-aş mânca bătaie. (Pe când vrea să se depărteze, Frusina, cu un lighean în mână, î1 zăreşte, şi-l strigă cu „psst!". Gardistul se întoarce.) Frusina: (reproş) Da' unde-ai fost azi noapte, măi nene Iioniţâ? Par'că ştieai alt'dată să sări peste portiţă? Te-am aşteptat cu lamba aprinsă. Pă grătar Ţi-oprisem o fleicuţă turbată. Gardistul (rece, implacabil, făcându-i o bezea ironico-amărâtă) Alivoar! Frusina: Da'ce te-a lovit strechea? Nu vrei să stai de vorbă Când sângele în vine îmi fierbe ca o ciorbâ? Doar când în colţul străzei zăresc al tău chipiu Şi când 'ţi-aud ţignalu încep să tremur? Ce te-a găsit, musiu? 9 Gardistul: (emotionat, dar energic) Azi, madamo,' ţi-am pus cruce, Nu te fasoli-n zadar, N-am habar dacă te-i duce Alivoar! O mustaţă să îmi rază Dă' ţi-oiu mai da io bonsoar Când ne-om întâlni pe stradă... Alivoar! (iese furios) Frusina: Ori eşti nebun, Ioniţă, ori vrei ca să mă-ncerci!... La urma urmei, dragă, na! (îi dă o tiflă) Pagubă-n ciuperci! (se-nvârteşte o clipă prin curte şi apoi aruncă conţinutul ligheanului în curtea vecină, stropind pe slujnica avocatului care tocmai atunci ieşise şi ea cu un lighean în mână. Mariţa scoate un ţipăt.) Mariţa: Da de ce arunci, fă, în curte la noi mereu ligheanu? Să vază conu' Naie, te ia cu toroipanu'! Frusina: Pă mine? Să poftească, dă are gust să-i stric Jubenu cu vătraiu!... stăpân'tu e-un calic! Mariţa: Ş-al tău ce poamă bună-i! Că are cai şi droşcă? Un mitocan ce face negoţ dă piei de cloşcă? Frusina: Păi să nu mori? Dom Nae-i boier! Dă Fefelei!? D-un cot îi iese limba pentru a ciupi 2 lei La un proces! Mariţa: Stăpân'tu căra ieri cu zimbilu Şi azi la premărie face de râs Mizilu'! Frusina: Al tău e-un coate-rupte! Mariţa: Al tău e un bocciu! Frusina: Clănţău excluzând parale! 10 Mariţa: Mojic! Frusina: Palavragiu! Mariţa: N-o să mai pupe tontul la anul premăria! I-arată conu' Nae! Frusina: Nu v-aţi plătit chiriea… Şi tot râioşi? Dom' Nae, ciocoiu, e-un pârlit, Stă-n casa coanii Moaşii pă gratis, miluit! Mariţa: (bătând în pumni, îi dâ un „sâc") (Cu sâc, în ciudă) Da-i nobel, fa, e nobel, şi crapă negustoru'! Frusina: O să vă bată toba la poartă pricictoru'! Mariţa: Să nu mă scoţi din pepeni! Frusina: Să nu mai zici nici pâs, Că mor dă gât cu tine! Mariţa: Cu mine, fă? Ce-ai ziis? (îi aruncă un săpun) Na, paţachino, poate dă mult n-ai creat baie, Lua-te-ar Aghiuţă, la braţ cu con'tu Naie! (îi pune ligheanul plin cu lături în cap; pe lighean scrie lături. Frusina pune şiea ligheanul în capul adversarei. Amândouă încep să-şi care la pumni, care răsună ca două tobe de pe tinichea, cu acompaniamentul ţipetelor beligerantelor. Atraşi de zgomot, stăpânii lor ies în curte, doar pe jumătate îmbrăcaţi.) Conu Naîe: Ches că se că sa? Frusina: Mariţa! Dom Ghiţă: Ce-i zarva asta, bre? Mariţa: (explică) Frusina! Frusina: Tu! 11 Mariţa: Tu! Dom Ghiţă: Fleoanca! Conu Naie: (aruncând lui dom' Ghiţă o privire dispreţuitoare şi aşezându-se la masă) (Rârâit): Tel metrî tel valé! Dom' Ghiţă: (aparte) Să-ţi arz una cu metru, ce mai valeu ai zice, Ciocoi mofluz! Conu' Naie: (imperativ, sbârnâit) Mariţo, să-mi aduci aice Jurnalul, şocolata... depeche-toi! Plus vite! Frusina: (dând cu „sâc" Mariţei, care vrea să intre în casă) Sâc! sâc! îţi zice vită! Dom' Ghiţă: (răstit câtre Frusina) Hei! Te-ai ciorovăit Destul! Adu-mi cafeaua! Mai cu caimac şi groasă! Frusina: (intrând în casă, aruncă o ultimă privire spre uşa pe unde iese Mariţa şi-i strigă înnăbuşit) Ţi-arăt eu matracucă! Mariţa: (acelaşi Joc) Te-nvăţ eu, janghinoasă! (amândoi stăpânii bat, impacientaţi, cu piciorul în pământ şi cele două slujnici dispar repede) Dom' Ghiţă: (strigând) Fă, adu-mi şi „Voinţa" de azi! Conu' Naie: (idem) „La Roumanie"! (pauza câteva secunde. Dom' Ghiţă îşi răsuceşte şi-i aprinde o ţigară. Conu 'Naie fredonează „Embrasse moi Ninette", şi îşi examinează unghiile. Înciudat, dom' Ghiţă fredonează şi el „Chiriac n-are parale") ACTUL II Dom' Ghiţă: (după ce a tuşit) Pă cum vezi dom'le în casă io nu mai pot trăi, Fin'c'absolut vezi bine Mariţa dumitale Face-absolut tapajuri! Conu' Naie: 12 Voyons! Istericale Să nu prea ai cu mine, sunt ferm şi rezolut Să nu mai rabd! Dom'Ghiţă: Vezi bine nici eu, dar absolut! Conu' Naie: Destul suport ruşinea că urbea mea natală Să fie guvernată de şleahta liberală! Dom'Ghiţă (bombănind nervos) Strigoi! Reacţiune! Vampiri! Ciocoi! Conu' Naie: Plait-il? Dom'Ghiţă: Zic dom'le c-am luat oful reacţii'n Mizil! Conu'Naie: Îţi dau rendez–vous mâine! Dom'Ghiţă: Alegerea? Poftească Reacţia! Puiu pompa cu apă s'o stropească! Da, absolut, voi face ceva nemaivăzut! Conu' Naie: Voyons! Ameninţare? Dom 'Ghiţă: Vezi bine, absolut! Conu' Naie: Senseramente, în cazul când Constituţiunea Va fi iar violată... Dom' Ghiţă: Vezi bine! Conu' Naie: Naţiunea... Dom 'Ghiţă: Să nu vorbeşti de dânsa! Ciocoii nu au drept! D'abia-i trecu, săraca, nădufu dă pă piept! Noi – absolut! – ai noştri, stimabile, vezi bine I-am dat Independenţa! Conu' Naie: 13 Vraiment, nu vă-i ruşine? Atunci nu vreaţi războiul! Dar Statul era copt Pentru endepandansă! Dom 'Ghiţă: Vezi bine, copt! Paşopt... Divanu-ad-hoc...plus Tudor...plus Cuzea... Ei sireacii Au pusără la cale poporul!... Vârcolacii, Vampirii dumitale au suptără cu zor Tot sângele dintr-însul. Conu' Naie: (cu dispreţ suveran) Popor!? Dis donc! Popor!? Vrei poate să zici plebea, la sale canaille de uliţi? Les sans – culottes, peut-etre? Mojici să-i vâri în suliţi? C'est ca poporul vostru, stimabile! Dom' Ghiţă: Rahat! Conu' Naie: Dar, francamente, ţara, poporu-adevărat, A fost, va fi şi este conservator! Căci, popa Şi'nvăţătoru'n sate la noi ca şi-n Europa, Conservă... Dom' Ghiţă: (necăjit peste măsură) Ce conservă? Nix! Absolut! Nix! Nix! Vezi bine că'n Rusia Reacţia dă chics! Mizilul, dom'le, este, zic, absolut, cetatea În care zic, se cade să fie libertatea Mai absolut, vezi bine, ca-n orişice oraş! Altminteri ce ne facem? Mai e progres? Ei, aş! Conu' Naie: (ironic) Progresul dumitale! Îţi spun senseramente C'aşa progres anarhic mai mult un faliment e! Aş vrea să-ţi văd progresul şi – ma parole! – mă'nchin! Dom' Ghiţă: A! Te'ncontrezi? Păi bine, icspresul dă Berlin Cin'la oprit neicuţă şi la Mizil în gară, D' a statără cu gura căscată toţi în ţară? Noi, absolut! Conu'Naie: (batjocoritor) Hei! Mare ispravă aţi făcut! Un tren ce stă în gara Mizil doar un minut Încât' şi-azvârle omul valiza pe fereastră, N-ai timp nici a descinde! 14 Dom' Ghiţă: Mă rog, dar dumneavoastră Ce aţi făcut, stimate, c'aţi fostără premar? Conu' Naie: (indignat, repezindu-se afară şi luând în braţe felinarul din faţa casei). Dar cine-i autorul acestui felinar Pe care cârmuirea de azi 1-abandonează Şi-1 lasă în tenebre, iar ea îşi eclerează A giorno locuinţa? Cin' 1-a făcut? Voyons! Dom' Ghiţă: Vezi bine, dumneatale! Însă s'avem pardon, Cât oi sta io ş'ai noştri la premărie N'o să-l aprind, stimate! Io fac economie, Nu luxuri ca ciocoii! Conu' Naie: În schimb, la dumneata L-aprinzi cu grabă 'ndatâ ce'ncepe-a se'nsera. La belle affaire! Dom' Ghiţă: Vezi bine, io sunt otoritate! Conu' Naie: Dau rendez-vous la toamnă, mon cher! Dom' Ghiţă: (facându-i o bezea, zeflemist) Să-mi scrii, stimate! (Intră Mariţa cu gazeta şi şocolata; Conu' Nae pornește să citească şi să soarbă din ceaşcă) Conu' Naie: (slujnicei) Să chemi pe coconaşu pân' aici. Gardistul: (intră ca o bombă, se apropie de dom'Ghiţă şi-i spune la ureche) Caz dă flagrant, dom'Ghiţă! Azi noapte... Dom' Ghiţă: Cum? Ce zici?! Gardistul: (care contmuă să-i şoptească) Pă ochii mei, dom'Ghiţă! îi ştiu şi signalmentu! Dom' Ghiţă: Dă când din urbea noastră mutară reghimentu, Bre, n'a mai fost flagranuri nici unu pân Mizil! Gardistul: Nu-i meletar, dom'Ghiţă! 15 Dom' Ghiţă: Dar? Gardistul: E de secs ţivil! Am prins pă domnu Mişu în curte dumitale! Dom'Ghiţă: (sărind de pe scaun) Nu! Absolut! Eşti sigur? Gardistul: Mi-a dat chiar şi parale Pen'ca să tac din gură. Dar nu pot dom' premar, (semn) Că uite'mi-arde trupu par'c'ar fi plin de jar... Nu pot să tac! Ambiţu la dumneata m'aduce, Spre-a'ţi spune că Frusina... (cu glas sugrumat, trântindu-şi palma în partea stângă unde se presupunen că chiar gardiştii au o inimă:) Frusina mă traduce! Dom' Ghiţă: (răsuflând uşurat, apoi radios) Frusina, măi? Frusina? Eşti sigur? Ai văzut? Ai luat, zici, signalmentu' lu' Mişu? Absolut? A! Dacă-i aşa treaba, păi o să fie lată! Lată dă tot, Ioniţă!... reacţia-i lucrată! Gardistul: Nu prea pricep, dom'Ghiţă, Frusina însă... Dom' Ghiţă: (caţavencian) Hei! O să-i zdrobesc, Ioniţă! învăţ io pă mişei! A! Careva să zică băiatu' lu' dom' Naie, Care-mi cobeşte'ntr'una ca şi o cucuvae Trateaz' amor cu slujnici?! E, absolut, scandal! Aşa cevaşi nu face partidul liberal! Am să lipesc pe uliţi cât un cearşaf afişu, Să afle cetăţenii afrontu’ lu chir Mişu, Şi-apoi să mai poftească Reacţia la urnă După ce-am prins ciocoii c-o dandana nocturnă! Gardistul: (implorând) (sacrificat) Da' io ce fac dom' Ghiţă? Păcat d-aşa amor! Dom' Ghiţă: Vezi bine! Hai să-i facem un intirogator, Procest verbal şi-n urmă s-o punem pe Frusina Să tragă jos cu deştul mărturisindu-şi vina (ies amândoi) 16 Conu' Naie: (ridicându-şi ochii de pe gazetă şi uitându-se la ei) N-am auzit o vorbă! Dommage! Ce i-o fi spus? Desigur că primarul la cale iar a pus O nouă infamie cu sbiru'n uniformă Campania s-anunţă, par consequence enormă. Primarul cu gardistul conspiră în secret. Spre a face, certamente cu fonduri din buget, Vr'o bandă avinată, ca să terorizeze, Pe opozanţii noştri, şi să paralizeze O luptă ce-ncepe sub exelant augur... Dar vom veghea, dom' Ghiţă! Te anfonsez! Misu: (intrând) Bonjour! Când m-a chemat Mariţa, tocmai eram pe cale Să viu, spre-a-ţi cere, tată... Conu' Naie: (tăindu-i vorba scurt) Monşer, nu am parale. Misu: (cu lirism exagerai) Nu-i vorba de parale! Un suflet de poet, Cum e aţel pe care îl port eu sub jachet, Ţe cu aripi de vulturi spre ţeruri se repede, Dispreţuieste banul! Meschinele monede De nichel sau d'aramă, de aur sau d'ardzint, De-al căror drag atâţia înseală, fură, mint, S-ajung cu nebunia ades'chiar pân’la crimă. Le-as da, papa, pe toate, pentr-o sonoră rimă, Pentru o stea, un flutur, o roză, pentr-un vis, Pentr-un apus de soare le-as da, papa!... am zis. Conu' Naie: Ş-ai zis cam prost băiete... voyons, mais francamente Cu ce trăiesc poeţii, monşer? Drept alimente Mănâncă dânşii oare speranţe şi iluzii? Misu: Mâncarea-i bagatelă pentru copiii muzii! Conu' Naie: C'est ca! Doar băutura-i fapt prensipal! Misu: (înflăcărat) Papa, te rog nu-ţi bate zoc de vapaia sfântă Ţe-n inima mea arde, când cânt... Conu' Naie: (aparte, arătând la cap, spre public) Săracu-i cântă! Misu: (extatic) Când cânt cu păsărica din tainic luminis 17 De codru; cu isvorul săgalnic... Conu' Naie: (energic) Je man fiş! Misu: Când cânt în vraza serei, luţeafărul de foc, Papa, mă contemplează, zâmbindu-mi... Conu' Naie: Je man moc!... Spuneai că vii a'mi cere... calmează-ţi deci avântul! Nu mă-mbăta cu mofturi!... vorbeşte, ai cuvântul. (se aşează amândoi) Misu: Papa, povestea-i simplă: m-adoră, o ador, Ne adorăm... si gata! Dă-mi voie să mă'nsor! Conu' Naie: Şi cine-i... parte-adversă? Voyons! Misu: (transportat) E Zulietta. Conu' Naie: Nu o cunosc. De unde-i? Misu: (reculegându-se) Pardon, vream să zic: Veta! Conu' Naie: (sărind de pe scaun) Fata lui Ghiţă Pleaşcă, primarul?! Misu: (ridicându-se şi el, intimidat) Dânsa e! Conu' Naie: (îndârjit) Rivalul meu politic? Jamais! Misu: (rugător) Papa! Conu' Naie: (trântind un pumn viguros în masă) Jamais! Colectivistul ăla? Ia-ţi ori şi ce speranţă Că o s-aprob vreodată aşa mes alianţă! Comment? Cum e posibil ca fiul meu unic 18 Să se scoboare pân' la o fată de mojic, Ce-n prăvălie vinde madipolon cu cotul? Dis donc, uiţi tu străbunii? Mă uiţi pe mine? Totul? Uiţi tu, voyons, că-n momentul domniei lui Ştirbey Strămoşul meu Tănase avea la Fefelei 5 robi ţigani şi 10 pogoane de moşie? Uiţi tu că făceam parte din aristocraţie? Fantoma lui Tănase, sdrobită de durere, Vrei tu să te blasfeme?... regret că n-am avere, Fiu decăzut, ca'ndată să te dezmoştenesc! (conu' Nae, c-o mişcare clasică de „pere noble" de melodramă, îşi strânge tâmplele între palme, oftând şi gemând adânc) Mişu: (căzând în genunchi) Uţide-mă! Dar dă-mi-o, papa, căţi o iubesc! Conu'Naie: (tragic) O, da! Să piei mai bine de propria mea mână Îţi spun senseramente, decât ca să rămână, O pată ruşinoasă pe păru-mi alb! Misu: (sculându-se, spre public) E chel! Cum să-i pătez eu părul, când n-are-un firiţel? Conu' Naie: De-aş şti peste cadavrul meu propriu că voi trece, Voi şti să te împiedec! Voi fi ca piatra rece, Şi voi uza de dreptu-mi de veto! Misu: Ah, papa! Te rog să nu mai ziţi Veto, că pierd pă Veta mea! Conu' Naie: Din ambalarea-ţi, oare nu te-a trezit nimică? Nici ce-o să zică şefu-mi? Partidul ce-o să zică? Aflând că desandantul unei familii vechi, Conservatoare toată din tălpi până-n urechi, Ia-n mariaj o fată de liberal? Ce tristă E rătăcirea-ţi oarbă! Misu: Dar nu-i colectivistă, Papa, săraca Veta! E menazeră!.. eu, Doar nu mă-nsor cu tat'su! Conu' Naie: Pre viul Dumnezeu! Căsătoria asta jamais nu se va face! Misu: Papa, te rog, ai milă! 19 Conu' Naie: (implacabil dar zdrobit) Va-t-en! Lasă-mă-n pace! Misu: (cu speranţă) E ultima ta vorbă? Conu' Naie: Fără apel! Misu: (dramatic) Atunţi, În ale morţii braţe, tu singur mă arunţi! Conu' Naie: Des blagues, jeune homme! Misu: (rătăcit) Nu-i blagă, papa, nu-i niţi o blagă; Dacă nu iau pe Veta, o pui pe ea să-mi tragă Un revolver în tâmplă si-i trag apoi şi ei Un glonţ!... Mormântul nostru săpaţi-l sub un tei, Cum ziţe-n Eminescu, ca vântul când adie Să scuture flori triste pe groapa ţea pustie!... Conu' Naie: (îngrijorat) Le fou este capabil, parole d'honeur!... Misu: (ca în aiurare) Nebun? La trup ca si la minte, papa's sănătos tun, Dar inima mea este ca pasărea rănită Care-si târăste-n ţărână o aripă obosită. Plângând azurul liber în care a plutit... Papa! Papa! Adio! Cu Misu s-a sfârsit! (începe să scâncească a plâns. Conu' Nae scoate o batistă şi-şi şterge cu un colţ o lacrimă ce-i umezeşte geana) Conu' Naie: (înduioşat spre public) Voyons! În fond, prensipuri politice, nobleţe... Nu pot să etufeze paterna mea tandreţe! (tare) Vraiment, vrei Mişulică să te suisidezi? Misu: Cosţiugul va fi patul meu nuptial! Nu crezi? Când voi fi mut si reţe... Conu' Naie: 20 Assez! Voyon! Ajunge! Langaju-ţi al meu suflet ca fierul îl străpunge!... J'approuve căsătoria! Misu: (azvârlindu-i-se în braţe) O, ţerule! Ţe-a zis! Realitate-i oare sau e numai un vis? Vei fi a mea, Vetuţo? Vetico? Vetiţico? Conu’Naie: (solemn) Consimt ca pân'la tine să o ridici! Ridic-o… La rangul de soţie a ta, vlăstar unic Din vechea mea tulpină Misu: O, da, o s-o ridic, O s-o ridic pe-o culme de feriţiri ţeleste. Conu' Naie: (punându-şi degetul la frunte) Ah! Mais voyons!... eşti sigur tu, Mişule, că este Destul să-ţi dau acuma al meu consimţământ Ca nunta să se facă? Nu crezi că prea luaşi vânt? Să ştii, că Ghiţă Pleaşcă, colectivist la toartă, Nu o să dea pe fi-sa, d'ar şti c-o vede moartă, Dup' odrasla unui conservator! Să-l tai! Misu: Ţe crudă desteptare! Asa e, vai, asa-i! În clipa de beţie a feriţirei mele Nu mă gândisem! Conu' Naie: (pe gânduri) Drace!!! Misu: Presentimente rele Îmi spun că a mea soartă atârnă de un fir S-o s-o păţesc cu Veta ca-n pesa lui SEXPIR Conu' Naie: (vorbind cu sine însuşi) Permis e ca un tată să fie crud cu fi-su? Şi nu-i incumbă oare să facă sacrifisu' Chiar el?... la urma urmei e şi cam ambetant Pentru un boier ca mine rolu-ăsta d'opozant!... Zău, francamente'mi vine să... (tare) Mişule, n-ai teamă Voi face pentru tine o jertfă sans pareille Şi vei putea, în fine, pe Veta să o iei! Misu: 21 Ţe bun esti! Pentru mine, papa, ai fost o mamă! Dar e posibil oare? Conu' Naie: (la masă, scriind) Voi da o telegramă, Şi vei vedea îndată că Ghiţă, chiar şi el, Dintr-un feroce tigru devine-un mieluşel! (îndoieşte hârtia şi-o bagă-n buzunar. Strigă) Mariţo! (servitoarea intră) Dă-mi jobenul! (i-l aduce) (către Mişu) Şi-acum, la telegraf! (Tocmai când ies ei, intră Frusina şi gardistul) Frusina: Vezi, nene Ioniţă? Degeaba te faci praf! Auzi, auzi, să-ţi treacă prin cap aşa drăcie Că fac cu domnu Mişu hamur?... o sărăcie! Un sgârie-hârtie! Un... ăla! Un.. ţivil! Gardistul: (aparte, orgolios) Sireaca iniforma! Nu-i slujnică-n Mizil Să nu să igzalteze când ispictez io piaţa Şi când ca tirbişonu îmi răsucesc mustaţa! (tare) S-avem pardon dă scuză, Frusino, pă nedrept Te-am bănuit. Frusina: (întinzându-i mâna) Dă laba aicea, şi te-aştept La noapte, priparată c-un clondiraş şi-o fleică. Gardistul: Ia, dă-mi de-acu'!... Frusina: Ce, nene? Gardistul: (pupând-o) Arvuna Froso neică! Da' apropont, făi Froso, tu văz nu mă traduci, Pen' cine-atunci dom' Mişu sărea peste uluci? Frusina: Sssssttt! Taci că oite vine dom' Ghiţă! Şterge-o'n grabă! (servitoarea iese. Dom' Ghiţă apare, crunt, ulterior el vine nemţoaica congestionată, oferind din mâini şi bombănind) Gardistul: (ieşind din grădiniţă şi începând să se plimbe de colo până colo pe uliţă) Dom' Ghiţă'şi varsă focu'acuşi pe biata babă. 22 Dom' Ghiţă: (necăjit) Vezi bine, madam Frailăn, da, absolut, da, da! Guvernanta: (ridicând membrele la cer) O, Jesus! Gum posibel să crezi aşa ceva? Dom' Ghiţă: Crez absolut, vezi bine!... La cine-atunci să vie Descreieratul ăla?... Ruşine, bre, să-ţi fie La vârsta dumitale! Guvernanta: Dar, tomn brimar, gum eşti Capabel ca la mine aşa se'nchipuieşti? Din cel mai bune case eu am certificate. Dom' Ghiţă: Da, absolut, vezi bine, un pol şi jumătate Eu îţi plătesc pă lună, să-nveţi pă fata mea Cevaşilea mai fain, şi... Guvernanta: Vas? Dom' Ghiţă: ...Şi dumneata Te-apuci de aventuri. Ptiu! Absolut! Ruşine! Guvernanta: (spre public) Se spui pe tomnişoară? Să taci? Ce faci la mine? Veta: (care intrase, se oprise pe prag şi auzise o parte din cele de mai sus) Tăticule! Ruşinea – de-i vreo ruşine-aici, – e-a mea! Guvernanta: (frângându-şi mâmile) Mei Gott, ce zice? Veta: (hotărâtă) Ce-aveam de zis. Dom'Ghiţă: (sărind în sus) Ce zici? Veta: Că Mişu pentru mine sărea pârleazu'n taină! Dom' Ghiţă: (căutându-se prin buzunar) Uliuuu! Unde-i briceagu?... E'n ailaltă haină!... 23 Pen'tine sărea, Veto? Pen'tine ma gazelle? Veta: (rezolută) Iubesc pe Mişu, tată! Guvernanta: (arătând-o) Şi tumnealui pe el! Dom' Ghiţă: (către guvernantă) Pe dumneata, madamo, te rog să taci din gură! (către Veta) Păi d-aia'mi-am pus, Veto, io carnea'n saramură Ca să înveţi pianu cinci ani la pansion? Noroc că biata mă-ta e moartă...absolut! C'ar fi băut chibrituri dacă te-ar fi văzut! Veta: Dar, tată, Mişu are o slujbă destul de bună: Telegrafist! Guvernanta: Ain hundert und svanţig franc pe lună! Dom' Ghiţă: Vezi bine-o să-1 trimeaţă guvernul la spaţir, Că astăzi tiligrafu devine minus fir De când cu Macaroni... Guvernanta: Marconi! Dom' Ghiţă: (enervat) Nu-i totuna? Nu-i talian madamo? Guvernanta: (aparte) Mi se-mplineşte luna Se-mi dai salar, căci abăr un grose macaron Înghiţi tu de la mine, ghemaine person! Veta: Compune ş'achrostişuri!... Dom' Ghiţă: Ca să te bage-n cofă! Veta: Este poet... Guvernanta: Ca Heine! 24 Veta: Şi are-ntr-însul stofă. Dom' Ghiţă: (neîndurător) Ce-mi tot cântaţi de haine, de stofă?...Filfison! Din stofa lui n-aş face un crac de pantalon! Veta: (scâncind) De nu consimţi, tătică... Guvernanta: (rugătoare) Meinher... Veta: (idem) ...La-a mea iubire... Dom' Ghiţă: (îndărătnic) Nu, absolut, vezi bine! Veta: (izbucnind în plâns) Mă duc la mănăstire! Guvernanta: (emoţionată) Şi eu cu domnişoara mă fac chelugheriţ! Dom' Ghiţă: (induioşându-se) Nu plânge, Veto!... Veto... îţi trece... un capriţ! Guvernanta: Das ist nicht var, seraca, mein herr, se veştejeşte Ca floarea chind la dânsa cu vasăr nu stropeşte! Dom' Ghiţă: (către fiica sa) Cum? Să mă laşi tu singur? Guvernanta: (aparte) Se crape de urât! Veta: (scâncind, râsfăţată) N-o să-ţi mai leg eu funda matale de la gât? Guvernanta: Nici eu nu faci cocoaşe şi ştrudele cu mere! Dom' Ghiţă: (aparte) Să-mi compromiţ io grantu taman că-s la putere? Nu, absolut, vezi bine! (tare) Dar, Veto, tată, ştii... 25 Că'n caz la o adică, afară dă copii, Mai sântără părinţii... Veta: A! Ştiu ce vrei să spui: Că nu eşti din partidul din care-i tatăl lui? Să suferim, prin urmare, şi eu şi Mişu pentru Politica matale? (plânge cu hohote) Dom' Ghiţă: (aparte... ideea salvatoare) Dacă'aş trânti la centru O tiligramă? (tare) Veto! Nu plânge, că-mi rupi Ficaţii, dragăVeto! (o sărută) Veta: (prefăcută) Da, tată, să mă pupi, Că-i cea din urmă oară când suntem împreună Dom' Ghiţă: Nu plânge, Veto! Veta: Tată, pardon, sunt o nebună: Nu intru-n mănăstire Dom' Ghiţă: (înseninat) Nu? Absolut? Parol? Veta: (sumbră) Da-mi torn pă gât... Guvernanta: Oh... Jezus! Veta: Un chil de vitriol! Dom' Ghiţă: (disperat) Să nu faci una ca asta!... Să nu faci vr-o prostie! Veta: (exaltată) Ce-i viaţa fără Mişu? Dom' Ghiţă: (prăpădit) Ei bine, Veto... fie!... Voi face una lată!... Sunt bun de balamuc!... Da' fin'că ţiu la tine, da, absolut... mă duc... (iese repede) 26 Veta: (frângându-şi mâinile) Oh, dragă madam Şniţel! Guvernanta: (acelaşi joc, şi ducându-se repede să se uite pe gaura uşei) Oh... Jezus, Oh Maria! Vez cum tumnealui scrie... el a trimis hîrtia Cu serfitor Fruzina.... Veta: Scrisoare de comerţ, Desigur... o! Cât sufer! Guvernanta: (sprijinind-o şi mângâind-o pe frunte) Nu plinj, nu plinj main herţ! Veta: Dar nu vezi, madam Şniţel, că inima-mi zdrobeşte? Conu' Naie: (ieşind laolaltă cu fiul său din casă, deschide portiţa care dă în stradă şi se îndreaptă spre casa primarului) Haidem la el! Misu: Dar dacă, papa, nu ne primeste? Conu' Naie: Voyons donc, pas possible! Misu: Să merdzem, dacă vrei... Conu' Naie: Nepot al lui Tănase, boier de Fefelei Ai confiansă-n tine, ... Uite fata Şi guvernanta! Veta: (zărindu-i) Doamne, ei caută pe tata! Ce-or fi vroind? Guvernanta: O, Jesus! Conu' Naie: (salutând cu o galanterie afectată) Pardon, mesdames, pardon... Est-ce que dom'ghiţă pleaşcă est-il a la maison? Veta: Da, domnule, e-acasă. Conu' Naie: Anunţă-l de eşti bună. 27 Vrem să tranşăm o mică afacere-mpreună. Veta: (face semn guvernantei care pleacă să cheme pe primar.) Luaţi loc, vă rog. Tăticu îndată va veni. Conu' Naie: (salutând din nou ca mai sus) Merci... (încet înspre fi-su) Elle est charmante! (tare) Merci. (încet) Du chic! (tare) Merci! (se aşează) Misu: (şoptind Vetei) Niţi aparatul Morse nu ţăcăne mai tare Ca inima mea, Veto; si ard de nerăbdare S'aud ţe-o să-i răspunză. Veta: De ce-a venit? Mişu: Papa la domnu Ghiţă vine să-i ţeară mâna ta! Veta: (surprinsă) S'o ceară el? Mişu: Adică s-o ţeară pentru mine... Curaz, curaz, iubito! Veta: A, uite tata, vine... (Dom 'Ghiţă intră în grădiniţă, urmat de guvernantă. Când zăreşte pe adversarul său, se opreşte brusc, face un ....PAGINA LIPSĂ) [46–47] Misu: (rugător) Papa... Conu' Naie: (reaşezându-se) Voyons, uitasem... Veta: (rugătoare) Tăticule! Dom' Ghiţă: (muindu-se şi aşezându-se) 28 Aşa e! Conu' Naie: (dulceag) Monşer voisin, venisem... Dom' Ghiţă: (idem) Pen'ce, cucoane Naie? Conu' Naie: Declar senseramente şi francamente că Aş vrea ca să ne spunem, vecine, tu şi mă! Voyons, e oare bine Mizilul a-1 divide? Prin lupte intestine... Dom' Ghiţă: Şi-n plus şi fraticide! Conu' Naie: Zic, bref, că este timpul că acest război civil Să-l suspandăm. Dom' Ghiţă: Suspandă-l! Conu' Naie: (concluzionând) Voyons, eşti în Mizil Primar, eşti la putere, eşti donc mai în măsură Drapoul alb al păcei să-ntinzi p'a nostră ură! Guvernanta: (cu admiraţie) Ca'n „Ilustrirter Zeitung" forpeşti! Dom' Ghiţă: Da, absolut! Conu' Naie: Par consequence, eu întâiul ruptura am făcut Cerându-ţi mâna... Dom' Ghiţă: (întinzându-i mâna) Uite-o! Conu' Naie: (dându-i încet pese mână) P'a madmoazelei Veta, Nu pe'a dumitale, pentru unicu-mi fiu! Veta: Ah, tremur! Misu: (susţinând-o) Ţin-te, Veto! 29 Conu' Naie: Ei se iubesc! Dom' Ghiţă: Hmmm, ştiu... Conu' Naie: Consimţi? Băiatul are post exelant la poştă. Dom' Ghiţă: (fără entuziasm) Consimţ! Veta şi Misu: O, cer, consimte! Dom' Ghiţă: (aparte) Doar eu ştiu cât mă costâ! Conu' Naie: Şi, spre a nu pune piedici la mariajul său, Am dat chiar adineaori depeşă la Buzău Şi m-am retras din Clubul Conservator... amice, Acuma sunt d-ai voştri! Dom' Ghiţă: (sărind în sus, năucit) Cum? Ce? Ce-ai zis? Ce zice? Conu’Naie: D-un sfert de ceas sunt membru'n partidul Liberal! Dom' Ghiţă: (desperat) Dar bine, coane Nae, acuşa, momental, Am dat şi io depeşă pă cum ca să se ştie La ţentru că de astăzi mă las de premărie (triumfător) Pe'n că mărit pe Veta!! Conu' Naie: Vraiment? Dom' Ghiţă: Parol! Să mor! Şi – ce mai turavura – acu's conservator! Conu' Naie: Ce-ai făcut, Dom' Ghiţă? 30 Dom' Ghiţă: (necăjiT) M-ai băgat mesa nene! Vezi bine acuşica poţi să te umfli'n pene, Mneata eşti la vigoare şi io sunt opozant, Mneata iei primăria, şi io... (făcând gestul c-a rămas mofluz) Conu' Naie: C'est epatant! Donc, iarăşi facem parte din tabere adverse! Dom' Ghiţă: Hmmmm! Astfel merse treaba? Cam prost, stimate, merse! Veta: Tăticule, ce cior'le, hai vă-mpăcaţi! Misu: Papa! Zău, te conzur... Guvernanta: O, Jesus? Dom' Ghiţă: Nu, absolut! Conu' Naie: Peux pas! Misu: (funebru) Durerea mea doar glonţul s-aline e-n stare! Veta: (idem) Oţetul cu chibrituri e singura-mi scăpare! Conu' Naie: (înduplecat) Dom' Ghiţă! Dom' Ghiţă: (idem) Coane Naie! Conu' Naie: Voyons, să fim amici! Dom' Ghiţă: (emoţionat) Păi... absolut... vezi bine... hai bate lab'aici! (se îmbrăţişează.... de asemenea Misu şi Veta. Guvernanta, cu braţele întinse şi ea, se duce de la o pereche la alta, dar e dată la o parte) Gardistul: (din stradă, privindu-i) Adică Conu' Nae de mâine e premarul? Să-i spui lui Leonida s-aprinză felenaru' la dumnealui... 31 Veta: Romeoo! Misu: Ah, Zulietta mea! Gardistul: (mutându-se pe laviţa de la poarta caselor Conului Naie) Să-mi schimb şi domiţilu'... (zărind pe Mariţa care iese din casă) Ia vin'la nen'tu'ncoa! (CORTINA) 32 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | GEORGE RANETTI- ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL | |
|
||
|
|
|