 |
 | George Bacovia |  |
|
Kris
Membru recent
 
|
|
Plumb
Dormeau adanc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vesmant - Stam solitar in cavou ... si era vant ... Si scartaiau coroanele de plumb. Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig - Stam singur langa mort ... si era frig ... Si-i atarnau aripile de plumb. - - - - - - - Amurg Pe seară, la geamuri, un nour violet si de aramă, Pe drum, l-aceeasi oră, se târâie un lant de fier, Si coincidente aranjate pe-o tristă gamă -- Azi iar mi-i frică... si cred, si sper... O zi privat de anotimp si ordine militară, Si prin vecini s-aud mici pregătiri de masă, Însă articolele au început să dispară -- Si multi au plecat, si noapte se lasă. Cu totii spun că bine le-a făcut Sau că un geniu se va naste -- Iat studiul creste cu tactul tăcut... O fiintă supremă, dintre noi, ne cunoaste. - - - - - - - Decembre Te uită cum ninge decembre... Spre geamuri, iubito, priveşte - Mai spune s-aducă jăratec Şi focul s-aud cum trosneşte. Şi mână fotoliul spre sobă, La horn să ascult vijelia, Sau zilele mele - totuna - Aş vrea să le-nvăţ simfonia. Mai spune s-aducă şi ceaiul, Şi vino şi tu mai aproape, - Citeşte-mi ceva de la poluri, Şi ningă... zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine, Şi toate din casă mi-s sfinte, - Te uită cum ninge decembre... Nu râde... citeşte nainte. E ziuă şi ce întuneric... Mai spune s-aducă şi lampa - Te uită, zăpada-i cât gardul, Şi-a prins promoroacă şi clampa. Eu nu mă mai duc azi acasă... Potop e-napoi şi nainte, Te uită cum ninge decembre... Nu râde... citeşte nainte. - - - - - - - Dialog de iarnă Fereastra e-o poemă de plumb si de scântei, Orasul adoarme troienit. Mult mai târziu de miezul noptii sunt orele trecute... În haosul vietii nici noi nu ne-am găsit... O, vino, cel putin, acum, prin fortele necunoscute; -- Să viu ? -- Oh ! mi-i frică... -- Vezi ! -- Hai ! -- Am venit ; -- Unde ? -- Lângă tine ; -- Plâng... -- Plâng... -- Taci... -- Hai... -- Hai ; -- În infinit... -- În infinit ; -- Cântă... -- Vis ; -- Da... -- Nu. -- Nu... -- Minus ; -- Minus... -- Plus ; -- Plus... -- Armonie. -- Armonie... -- îndată ce ? -- Când... -- Poate ; -- Poate... -- Of ! Fereastra e-o poemă de plumb, si de scântei. O zi de promoroacă în cameră pătrunde... Sirenele de muncă vibrează, plângător ; Orasul e-un ghetar de fum, de clopotei, Si de fior... -- Unde... Unde ? ! - - - - - - - Dies irae Cât de străin sunt de ţara mea Şi nici un dor nu mi-a rămas - Gând rău şi-ntunecat Închide al dreptăţii glas. Va fi târziu în ziua-aceea... Şi bântuie în calea mea Tăceri de vremi, sinistra foame! Sau cântece ce plâng mereu: - Grăbeşte nu mai aştepta! - - - - - - - După-amiază caldă Căci Dumnezeu Mi-a dat să scriu Aceste rânduri. Credeam, Numai să privesc. Le public, Şi poate, Din umbra unei terase, Într-o după-amiază Tăcută, cu soare, Va trece o pasăre, Departe, Ca printr-un parc... Gândeşte-te atunci La fastuosul basm. - - - - - - - Ecou de serenadă Pansele negre, catifelate Pe marmora albă s-au veştejit, Şi-n tainice note s-au irosit Parfume triste, îndoliate. Eu singur, cu umbra, iar am venit, O, statui triste şi dărâmate, - Pansele negre, catifelate, Vise, ah, vise, aici, au murit. În haine negre, întunecate, Eu plâng în parcul de mult părăsit... Şi-a mea serenadă s-a rătăcit În note grele, şi blestemate... - - - - - - - Ego Tot mai tăcut si singur În societatea mea pustie -- Si tot mai mult m-apasă O grea mizantropie. Din tot ce scriu, iubito, Reiese-atât de bine -- Aceeasi nepăsare De oameni, si de tine. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
Sylver Cheetah 53
Membru recent
|
|
Unul dintre preferații mei.
 |
|||||||||||
|
_________________ [url]www.youplay.ro[/url]
|
|||||||||||||
|
 | George Bacovia | |
|
||
|
|
|