 |
 | Doua persoane |  |
|
un_inger_fara_aripi
Utilizator interzis
|
|
ma uit la poze
si imi aduc aminte de mine.... ce copil eram... inocent,nu stiam ce era ura vedeam viata ca pe un lucru care trebuie pretuit. acuma ma privesc si observ cat de mult m-am schimbat... am strans atata ura incat sufletul imi este otravit. nu mai stiu ce este inocenta. toate mi-au fost luate fara niciun regret. cat de penibila ma simt cand observ copila din trecutul ingropat. pozele din prezent imi vorbesc... ochii imi sunt duri... inima incepe sa se dezghete, dar ura din suflet nimeni nu poate sa o alunge am incercat...nu am reusit... nu te uita la mine straine, nu ma cunosti uita-te peste mine fii atent la drumul tau caci al meu are numai obstacole cu greu le depasesc. sa stau sa vorbesc despre ce am fost si ce sunt ai spune ca suntem doua persoane diferite, dar de fapt asta am devenit doua persoane diferite |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
sorescu
Moderator
|
|
Felicitari!
Imi place...o poezie ce readuce in minte nostalgia sufletului curat de copil, inocenta pe care toti ne-o pierdem odata cu trecerea timpului. Eu refuz sa las copilul din mine sa dispara Odata cu el va diparea si ce este elegant in caracterul unui om:dragostea neconditionata, sinceritatea,spontaneitatea, veselia ,pofta de ras si de joaca. M-ascund intr-un suflet de copil Si grijile mele zboara; M-ascund in inima unui fir de iarba Si respir vantul; Alerg deasupra campiilor Odata cu fluturii, Iar gandul meu flirteaza Cu puful papadiilor. Plutesc pe un nor de triluri binecuvantata De maica Gargarita. Ma incarc cu vitalitatea lordului Melc Ce ma invita la un joc de table centenar... M-ascund intr-un suflet de copil Si grijile mele zboara; |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
un_inger_fara_aripi
Utilizator interzis
|
|
M-ascund intr-un suflet de copil
Si grijile mele zboara; M-ascund in inima unui fir de iarba Si respir vantul; Alerg deasupra campiilor Odata cu fluturii, Iar gandul meu flirteaza Cu puful papadiilor. Plutesc pe un nor de triluri binecuvantata De maica Gargarita. Ma incarc cu vitalitatea lordului Melc Ce ma invita la un joc de table centenar... M-ascund intr-un suflet de copil Si grijile mele zboara;[/quote] este foarte frumoasa si poezia ta....asa ar trebui sa mai lasam copilul din noi sa iasa la suprafata dar de obicei il tinem ascuns si uitam sa mai fim copiii.... |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Doua persoane | |
|
||
|
|
|